Tulburările cognitive, printre care și boala Alzheimer, au fost asociate cu cele intestinale. Care este legătura dintre nivelul de educație și cele două tipuri de...
Axa intestin-creier este un termen utilizat pentru rețeaua de comunicare care face legătura între intestin și creier. Cele două organe sunt conectate atât din punct de vedere fizic, cât și biochimic, într-o serie de moduri diferite.
Senzația de ”fluturi în stomac” este determinată tocmai de conexiunea dintre stomac și creier.
De asemenea, un hormon, grelina, care este secretat de către stomac face în așa fel ca senzația de sațietate să se simtă la nivelul creierului. Iar acestea sunt doar două exemple simple.
Potrivit unui studiu recent, există o legătură potențială între o educație mai bună și un risc de a avea tulburări esențiale.
Cercetarea se bazează pe un studiu anterior, realizat de aceeași echipă, care a descoperit o asociere genetică între boala Alzheimer și problemele de sănătate ale tractului gastrointestinal, arată Science Alert.
De altfel este cunoscut că boala Alzheimer este o afecțiune neurologică cronică manifestată prin deteriorarea progresivă și ireversibilă a intelectului și în special a memoriei.
”Este posibil ca tulburările intestinale și boala Alzheimer să aibă nu numai o predispoziție genetică, ci să fie influențate în mod similar de variațiile genetice care stau la baza nivelului de educație”, spune geneticianul Simon Laws, de la Universitatea Edith Cowan din Australia, potrivit sursei menționate.
Studiu chiar la vârsta a treia. FOTO: Freepik
În cadrul studiului au fost analizate date provenind de la 766.345 de persoane implicate în studii de asociere la nivel de genom, fiind astfel analizate relațiile dintre boala neurodegenerativă, anumite trăsături cognitive, dar și o serie de tulburări intestinale, precum boala ulcerului peptic, gastrită-duodenită, boala de reflux gastroesofagian, sindromul intestinului iritabil, diversticuloza și boala inflamatorie intestinală.
Din analiză a reieșit o corelație genetică semnificativă între tulburările cognitive și majorității tulburărilor intestinale, cu excepția bolii inflamatorii intestinale.
De asemenea, o analiză bazată pe gene a evidențiat o suprapunere genetică semnificativă a trăsăturilor cognitive cu Alzheimer și cu tulburările gastrointestinale.
Mai mult decât atât, cercetătorii au arătat că este posibil ca educația și o inteligență mai mate să reducă riscul anumitor boli intestinale. În plus, cercetătorii au găsit și dovezi precum boala de reflux gastro-intestinal a cauzat declinul cognitiv. Motiv pentru care aceștia atrag atenția ca în cazul pacienților ce prezintă această boală să li se facă și o evaluare neuronală.
”Boala de reflux gastro-intestinal poate fi un factor de risc pentru deteriorarea cognitivă, așa că este important ca lucrătorii din domeniul sănătății să caute semne sau simptome de disfuncție cognitivă la pacienții care prezintă această tulburare intestinală”, spune geneticianul Emmanuel Adewuyi, de la Universitatea Edith Cowan.
Totodată, mai spune geneticianul Adewuyu, ”rezultatele susțin educația ca o posibilă cale de reducere a riscului de tulburări intestinale, de exemplu, prin încurajarea unui nivel de educație mai ridicat sau o posibilă creștere a duratei de școlarizare”.
Mai mult decât atât, geneticianul consideră că eforturile politice direcția creșterii nivelului de educație pot contribui la un nivel mai ridicat de inteligență, lucru care ar putea duce la rezultate mai bune în privința sănătăți, inclusiv la un risc redus de tulburări intestinale.
Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă, iar printre acestea se numără: vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
