Tulburările cognitive, printre care și boala Alzheimer, au fost asociate cu cele intestinale. Care este legătura dintre nivelul de educație și cele două tipuri de...
Axa intestin-creier este un termen utilizat pentru rețeaua de comunicare care face legătura între intestin și creier. Cele două organe sunt conectate atât din punct de vedere fizic, cât și biochimic, într-o serie de moduri diferite.
Senzația de ”fluturi în stomac” este determinată tocmai de conexiunea dintre stomac și creier.
De asemenea, un hormon, grelina, care este secretat de către stomac face în așa fel ca senzația de sațietate să se simtă la nivelul creierului. Iar acestea sunt doar două exemple simple.
Potrivit unui studiu recent, există o legătură potențială între o educație mai bună și un risc de a avea tulburări esențiale.
Cercetarea se bazează pe un studiu anterior, realizat de aceeași echipă, care a descoperit o asociere genetică între boala Alzheimer și problemele de sănătate ale tractului gastrointestinal, arată Science Alert.
De altfel este cunoscut că boala Alzheimer este o afecțiune neurologică cronică manifestată prin deteriorarea progresivă și ireversibilă a intelectului și în special a memoriei.
”Este posibil ca tulburările intestinale și boala Alzheimer să aibă nu numai o predispoziție genetică, ci să fie influențate în mod similar de variațiile genetice care stau la baza nivelului de educație”, spune geneticianul Simon Laws, de la Universitatea Edith Cowan din Australia, potrivit sursei menționate.
Studiu chiar la vârsta a treia. FOTO: Freepik
În cadrul studiului au fost analizate date provenind de la 766.345 de persoane implicate în studii de asociere la nivel de genom, fiind astfel analizate relațiile dintre boala neurodegenerativă, anumite trăsături cognitive, dar și o serie de tulburări intestinale, precum boala ulcerului peptic, gastrită-duodenită, boala de reflux gastroesofagian, sindromul intestinului iritabil, diversticuloza și boala inflamatorie intestinală.
Din analiză a reieșit o corelație genetică semnificativă între tulburările cognitive și majorității tulburărilor intestinale, cu excepția bolii inflamatorii intestinale.
De asemenea, o analiză bazată pe gene a evidențiat o suprapunere genetică semnificativă a trăsăturilor cognitive cu Alzheimer și cu tulburările gastrointestinale.
Mai mult decât atât, cercetătorii au arătat că este posibil ca educația și o inteligență mai mate să reducă riscul anumitor boli intestinale. În plus, cercetătorii au găsit și dovezi precum boala de reflux gastro-intestinal a cauzat declinul cognitiv. Motiv pentru care aceștia atrag atenția ca în cazul pacienților ce prezintă această boală să li se facă și o evaluare neuronală.
”Boala de reflux gastro-intestinal poate fi un factor de risc pentru deteriorarea cognitivă, așa că este important ca lucrătorii din domeniul sănătății să caute semne sau simptome de disfuncție cognitivă la pacienții care prezintă această tulburare intestinală”, spune geneticianul Emmanuel Adewuyi, de la Universitatea Edith Cowan.
Totodată, mai spune geneticianul Adewuyu, ”rezultatele susțin educația ca o posibilă cale de reducere a riscului de tulburări intestinale, de exemplu, prin încurajarea unui nivel de educație mai ridicat sau o posibilă creștere a duratei de școlarizare”.
Mai mult decât atât, geneticianul consideră că eforturile politice direcția creșterii nivelului de educație pot contribui la un nivel mai ridicat de inteligență, lucru care ar putea duce la rezultate mai bune în privința sănătăți, inclusiv la un risc redus de tulburări intestinale.
Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă, iar printre acestea se numără: vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
