Activitatea care menține funcționarea creierului
Această activitate menține funcționarea creierului. Încetinește îmbătrânirea cerebrală.
Un nou studiu internațional, realizat în 13 țări, arată că implicarea în activități creative - precum dansul, pictura, muzica sau chiar jocurile video - poate încetini îmbătrânirea creierului. Cercetarea, coordonată de neurologii Carlos Coronel și Agustín Ibáñez, demonstrează științific că arta nu doar bucură sufletul, ci și protejează sănătatea cerebrală.
Ce înseamnă sănătatea creierului?
Creierul sănătos nu înseamnă doar lipsa bolii
Sănătatea creierului se referă la buna funcționare cognitivă, emoțională și socială care ne permite să ne atingem potențialul, să ne adaptăm și să ne menținem echilibrul interior. Ea nu este definită prin absența bolilor, ci prin capacitatea creierului de a rămâne eficient, rezilient și bine conectat.
Cum îmbătrânește creierul
Odată cu trecerea timpului, creierul suferă modificări structurale și funcționale. Conectivitatea neuronală scade, metabolismul se modifică, iar performanțele cognitive pot fi afectate. Totuși, ritmul acestor schimbări variază considerabil, fiind influențat de factori precum stilul de viață, alimentația, exercițiile fizice - și, după cum arată studiul, creativitatea.
Ce sunt "ceasurile cerebrale" create de inteligența artificială?
Cum măsoară AI vârsta creierului
Cercetătorii au folosit modele de inteligență artificială, numite "brain clocks" (ceasuri cerebrale), care estimează vârsta biologică a creierului în funcție de activitatea neuronală. Aceste modele compară datele unui individ - obținute din scanări cerebrale - cu tiparele normale ale creierului de-a lungul vieții.
Dacă "ceasul cerebral" indică o vârstă mai mică decât cea reală, înseamnă că creierul funcționează mai eficient și îmbătrânește mai lent.
Cum s-a desfășurat studiul
Participanți din 13 țări, de la dansatori la gameri
Echipa a analizat aproape 1.400 de persoane - dansatori de tango, muzicieni, artiști vizuali și gameri - și i-a comparat cu participanți fără experiență artistică. Activitatea cerebrală a fost înregistrată în timp real prin magnetoencefalografie (MEG) și electroencefalografie (EEG).
Creierul digital: laboratorul invizibil al științei
Pe lângă modelele AI, cercetătorii au creat și "creiere digitale", simulate matematic, pentru a înțelege mecanismele biologice prin care creativitatea influențează sănătatea neuronală. Aceste modele nu doar recunosc tipare, ci pot reproduce activitatea reală a creierului.
Rezultatele: creativitatea întinerește creierul
Dansul - cel mai puternic efect anti-îmbătrânire cerebrală
Rezultatele au fost clare: în toate domeniile creative, creierul participanților arăta mai tânăr decât vârsta lor reală.
- Dansatorii de tango: creier mai tânăr cu peste 7 ani.
- Muzicienii și artiștii plastici: între 5 și 6 ani mai tineri.
- Gamerii: aproximativ 4 ani mai tineri.
Efecte vizibile chiar și după doar 30 de ore
Un alt experiment, mai scurt, a arătat că după doar 30 de ore de antrenament într-un joc de strategie (StarCraft II), participanții aveau creierul cu 2-3 ani "mai tânăr".
De ce funcționează?
Creativitatea întărește conexiunile dintre zonele cerebrale responsabile de atenție, memorie și învățare - tocmai acele regiuni care îmbătrânesc primele. Practic, activitățile artistice "repară drumurile neuronale", făcând comunicarea dintre diferite părți ale creierului mai rapidă și mai eficientă.
De ce este importantă creativitatea pentru sănătatea mintală
Cercetarea demonstrează că arta și știința nu sunt lumi opuse. Creativitatea influențează biologia umană la nivel profund, contribuind la o îmbătrânire cerebrală mai lentă și la o mai bună reziliență mentală.
Spre deosebire de tratamentele costisitoare sau de terapiile medicale complexe, activitățile creative sunt accesibile oricui: o lecție de dans, un curs de pictură, un instrument muzical sau chiar un joc video pot deveni instrumente de întreținere a creierului.
Studiul aduce dovezi că fiecare pas de dans, notă muzicală sau tușă de pensulă poate conta. Creativitatea nu este doar o expresie artistică, ci o formă de antrenament cerebral.
-
Conf. dr. Nicolae Poiană a murit. Era supranumit "medicul vedetelor"27.01.2026, 18:16
-
-
De ce laptele este alb și cum se transformă în iaurt27.01.2026, 16:11
-
Infarct sau atac de panică? Cum să faci diferența27.01.2026, 15:01
-
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Orele în care ești mai predispus la AVC
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ce se întâmplă când creierul tău ia o pauză de la gânduri
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
