Statinele, efect major asupra creierului

Statinele, efect major asupra creierului FOTO: Freepik

Iei statine? Au un efect major asupra creierului.

Milioane de oameni iau zilnic medicamente pentru colesterol, gândindu-se că își protejează inima. Noi cercetări sugerează că aceste pastile ar putea avea un efect surprinzător: protejarea creierului împotriva demenței.

Studiu genetic pe peste un milion de persoane

Cercetătorii de la Universitatea din Bristol, conduși de Liv Tybjærg Nordestgaard, au analizat date genetice din Danemarca, Marea Britanie și Finlanda, implicând peste 1 milion de participanți.

  • Danemarca: 122.940 persoane, 5.743 cazuri de demență
  • Marea Britanie: 383.572 persoane, 4.451 cazuri de demență
  • Finlanda: 412.181 persoane, 19.157 cazuri de demență

Studiul a descoperit că oamenii născuți cu gene care mențin colesterolul scăzut pe tot parcursul vieții au avut șanse mult mai mici de a dezvolta demență.

"Statinele naturale" și protecția creierului

Anumite gene acționează ca niște "statine naturale", protejând arterele și, implicit, creierul:

  • Genele care mimează statinele au redus riscul de demență cu 76%
  • Genele care mimează ezetimibe au redus riscul cu 82%
  • Genele care afectează CETP au redus riscul cu 70%

Unele medicamente moderne, precum inhibitorii PCSK9, nu au arătat protecție semnificativă asupra creierului.

Important: aceste persoane nu au luat pastile - genele lor au menținut colesterolul scăzut încă de la naștere.

Colesterolul și memoria pe termen lung

Creierul depinde de un flux constant de sânge. Colesterolul ridicat poate bloca vasele mici care alimentează creierul, provocând micro-accidente vasculare cerebrale.

Aceste mici leziuni se acumulează în decenii și pot duce la probleme de memorie și demență. Studiul publicat în Alzheimer’s & Dementia oferă cea mai puternică dovadă de până acum că colesterolul nu afectează doar inima, ci și sănătatea creierului.

Pastilele administrate la vârste înaintate, efect limitat

Administrarea de medicamente pentru colesterol după vârsta de 60-70 de ani nu pare să prevină demența. Daunele se acumulează de-a lungul decadelor, iar pastilele administrate târziu nu pot inversa procesul.

Comparativ: prevenția trebuie să înceapă devreme - e ca și cum ai construi un dig înainte ca apele să inunde casa, nu după ce deja curg.

Ce se știe

Studiul s-a concentrat pe persoane de origine europeană - nu se știe dacă rezultatele sunt aceleași pentru alte etnii.

Diagnosticul de demență poate fi incomplet în bazele de date medicale.

Genele care mențin colesterolul scăzut nu sunt identice cu pastilele care scad colesterolul mai târziu în viață.

Prevenția rămâne cheia

Demența afectează 50 de milioane de oameni la nivel mondial, iar numărul ar putea tripla până în 2050. Prevenția devine crucială și include:

  • Exercițiu fizic regulat
  • Renunțarea la fumat
  • Controlul tensiunii arteriale și al diabetului
  • Menținerea colesterolului în limite normale

În general, ceea ce e bun pentru inimă este bun și pentru creier, dar obiceiurile sănătoase trebuie să înceapă devreme.

Deși medicamentele pentru colesterol administrate la vârste înaintate nu garantează protecția creierului, viața întreagă influențează sănătatea cognitivă. Cercetările sugerează că demența nu este inevitabilă -  prevenția începe cu decizii sănătoase, adoptate cât mai devreme.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare