Efectele secundare ale noilor terapii pentru demență

pastile creier Efectele secundare ale noilor terapii pentru demență - FOTO: Freepik@vefimov

Riscuri de hemoragie cerebrală în noile terapii pentru Alzheimer

Noile medicamente promovate drept soluții pentru încetinirea bolii Alzheimer se află în centrul unei dezbateri aprinse în comunitatea medicală internațională. O analiză recentă publicată de Cochrane sugerează că aceste terapii nu aduc îmbunătățiri clinice semnificative pentru pacienți, deși implică riscuri serioase de efecte secundare.

Analiza Cochrane, beneficii minime și riscuri majore

O echipă de cercetători a evaluat 17 studii clinice care au inclus peste 20.000 de pacienți. Rezultatele indică faptul că efectele medicamentelor asupra funcției cognitive sunt, în cel mai bun caz, modeste.

"Rezultatele studiilor clinice din ultimele două decenii nu sunt consecvente. Diferențele observate în urma tratamentelor sunt cu mult sub efectul minim necesar pentru a fi remarcat de pacienți și de îngrijitori", a explicat Edo Richard, profesor de neurologie la Centrul Medical Universitar Radboud.

Mai mult, analiza avertizează asupra unor pericole concrete: riscul de edem cerebral și hemoragie cerebrală. Deși aceste complicații sunt vizibile adesea doar la scanările imagistice, impactul lor pe termen lung rămâne o necunoscută.

Distincția dintre succesul statistic și realitatea clinică

O problemă majoră identificată de experți este confuzia dintre cifrele din laboratoare și starea reală a bolnavului.

"Din păcate, dovezile sugerează că aceste medicamente nu le aduc pacienților nicio îmbunătăţire semnificativă. Este ceva obişnuit ca studiile să găsească rezultate semnificative din punct de vedere statistic care nu se traduc într-o diferenţă clinică semnificativă pentru pacienţi", a spus Francesco Nonino, neurolog și epidemiolog în Bologna.

Organizațiile caritabile contestă concluziile studiului

Concluziile analizei Cochrane au stârnit reacții vehemente din partea asociațiilor de profil. Criticii susțin că raportul a combinat în mod eronat medicamente vechi, care au eșuat în trecut, cu terapii moderne precum lecanemab și donanemab, care au demonstrat deja un succes parțial.

"Concluziile acestei analize fac ca situaţia să pară mai sumbră decât este în realitate, deoarece autorii au combinat rezultatele pentru majoritatea studiilor clinice eşuate cu un număr mic de studii clinice recente de succes. Este esenţial să interpretăm această analiză în mod nuanţat şi să evităm să distrugem cu un baros zeci de ani de studii ştiinţifice de pionierat", a spus Richard Oakley, director în cadrul Alzheimer’s Society din Regatul Unit, potrivit Agerpres.

Timpul, resursă prețioasă pentru familiile afectate

Pentru familiile care îngrijesc persoane cu demență, chiar și o mică întârziere a declinului contează enorm.

"Familiile afectate de demenţă susţin că până şi o întârziere de câteva luni în deteriorarea stării de sănătate a persoanei dragi ar putea oferi un timp preţios şi semnificativ, care nu ar trebui minimizat", a transmis Susan Kohlhaas, director la Alzheimer’s Research.

În prezent, autoritățile de reglementare din Regatul Unit (NICE) reanalizează datele pentru donanemab și lecanemab. Această reevaluare include nu doar eficacitatea medicală, ci și impactul asupra calității vieții îngrijitorilor și costurile logistice pentru sistemul public de sănătate.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare

Aspirina la vârstnici, pericol de moarte

18 feb 2026, 12:11
Aspirina zilnică nu mai reprezintă o soluție pentru prevenția cancerului. Administrarea acestui medicament la vârste înaintate nu oferă protecție, ci crește riscul de deces.