Dinții „Ozempic”: ce se întâmplă cu zâmbetul tău în timpul tratamentului

Tratamentele pe bază de agoniști GLP-1, precum Ozempic și alte medicamente utilizate pentru controlul diabetului și al greutății corporale, au schimbat radical modul în care milioane de oameni slăbesc.

Deși sunt considerate sigure și eficiente atunci când sunt prescrise corect, specialiștii atrag atenția asupra unor efecte indirecte care pot afecta sănătatea orală.

Printre acestea se numără ceea ce medicii dentiști au început să numească „dinții Ozempic” – un termen folosit pentru a descrie un grup de probleme dentare care pot apărea pe fondul modificărilor produse de aceste tratamente în organism.

De ce apar „dinții Ozempic”?

Potrivit dr. Affan Saghir, fondatorul Space Dental, medicamentele GLP-1 nu atacă direct dinții. Problema apare din cauza schimbărilor pe care le produc în organism și, implicit, în cavitatea bucală.

Aceste tratamente încetinesc golirea stomacului și reduc apetitul, ceea ce poate favoriza apariția refluxului gastric, a grețurilor și a vărsăturilor. În plus, multe persoane ajung să consume mai puține lichide, ceea ce poate duce la deshidratare și la reducerea producției de salivă.

„Ozempic nu este medicamentul care atacă direct dinții, ci mediul pe care îl creează”, explică dr. Affan Saghir, conform Daily Mail.

Gura uscată, refluxul acid și vărsăturile repetate pot afecta smalțul dentar, favorizând apariția sensibilității, cariilor și modificărilor de culoare ale dinților.

Cum afectează refluxul și vărsăturile smalțul dentar

Atunci când alimentele rămân mai mult timp în stomac, crește riscul ca acidul gastric să urce în esofag și să ajungă în cavitatea bucală.

În timp, acest acid poate eroda smalțul, stratul protector al dintelui. Odată subțiat, smalțul lasă la vedere dentina, țesutul gălbui aflat dedesubt, ceea ce explică de ce unii pacienți observă că dinții lor devin mai galbeni și mai sensibili.

În paralel, scăderea cantității de salivă reduce capacitatea naturală a organismului de a repara micile leziuni dentare. Saliva conține minerale esențiale, precum calciu, fosfat și fluor, care contribuie la remineralizarea smalțului.

Primul pas: spuneți medicului stomatolog că urmați tratament cu GLP-1

Medicii dentiști nu pot identifica instantaneu dacă un pacient folosește injecții pentru slăbit. Totuși, ei pot observa semne precum eroziunea smalțului, sângerarea gingiilor, sensibilitatea dentară sau respirația urât mirositoare.

Din acest motiv, specialiștii recomandă pacienților să menționeze medicamentele pe care le folosesc.

„Pacienții ar trebui să se simtă în largul lor să ne spună ce tratamente urmează. Rolul nostru nu este să judecăm, ci să protejăm sănătatea orală”, spune dr. Saghir.

Hidratarea, una dintre cele mai simple măsuri de protecție

Reducerea poftei de mâncare poate duce, fără ca pacientul să realizeze, și la reducerea consumului de lichide.

Consecința este apariția gurii uscate, o problemă care favorizează dezvoltarea bacteriilor și apariția cariilor.

Specialistul recomandă consumul regulat de apă pe parcursul întregii zile, chiar și atunci când senzația de sete este redusă. Hidratarea adecvată ajută la menținerea producției de salivă și la protejarea smalțului dentar.

Greșeala pe care mulți o fac după periaj

Un alt sfat important este utilizarea unei paste de dinți cu fluor și evitarea clătirii imediate după periaj.

Mulți oameni își clătesc gura cu apă imediat după spălatul pe dinți, însă acest obicei îndepărtează fluorul care ar trebui să rămână pe suprafața dentară pentru a întări smalțul.

Specialiștii recomandă să se scuipe excesul de pastă de dinți, fără clătire imediată, pentru a permite fluorului să acționeze mai mult timp.

De ce nu trebuie să vă spălați pe dinți imediat după ce ați vomitat

Deși poate părea instinctiv, periajul imediat după un episod de vărsături poate agrava deteriorarea smalțului.

Acidul gastric slăbește temporar suprafața dintelui, iar frecarea mecanică produsă de periuță poate îndepărta și mai mult din stratul protector.

Medicii recomandă clătirea gurii cu apă sau cu o apă de gură care conține fluor, urmată de o perioadă de așteptare de aproximativ o oră înainte de periaj.

Guma fără zahăr poate deveni un aliat neașteptat

Contrar unor percepții populare, guma fără zahăr poate avea beneficii pentru sănătatea orală.

Mestecarea acesteia stimulează producția de salivă, care contribuie la neutralizarea acizilor și la refacerea mineralelor pierdute de smalț.

Consumată după masă sau atunci când apare senzația de gură uscată, aceasta poate reduce riscul de carii și poate îmbunătăți respirația.

Băuturile „zero zahăr” nu sunt întotdeauna prietenoase cu dinții

Un alt avertisment al stomatologilor vizează băuturile carbogazoase dietetice, sucurile de fructe și unele shake-uri proteice.

Deși au puțin zahăr sau chiar deloc, multe dintre acestea conțin cantități importante de acizi care pot eroda smalțul dentar.

Experții recomandă consumul lor în timpul meselor și alegerea apei plate între mese pentru a limita expunerea dinților la mediul acid.

Semnele care nu trebuie ignorate

Sensibilitatea dentară apărută recent, îngălbenirea dinților, respirația urât mirositoare persistentă sau sângerările gingivale pot reprezenta semnale de alarmă.

Medicii atrag atenția că intervenția precoce poate preveni complicațiile și poate limita deteriorarea smalțului. Tratamentele cu fluor, monitorizarea periodică și recomandările personalizate pot face diferența înainte ca problemele să devină ireversibile.

Pe măsură ce utilizarea medicamentelor GLP-1 continuă să crească la nivel mondial, specialiștii subliniază că sănătatea orală nu trebuie neglijată. Cu măsuri simple și controale regulate, riscul apariției așa-numiților „dinți Ozempic” poate fi redus considerabil.