Teama de dentist este foarte frecventă, iar pentru multe persoane vizita la cabinet vine la pachet cu neliniște, anticiparea durerii sau grija că vor avea nevoie de proceduri stomatologice.
În unele cazuri însă, anxietatea depășește nivelul obișnuit și ajunge să împiedice persoana să mai meargă la dentist sau să amâne tratamente necesare. Asta poate indica o fobie de dentist.
Anxietatea dentară apare atunci când o persoană are temeri legate de mersul la dentist sau de tratamentele stomatologice. Este o formă foarte frecventă de anxietate, mai ales în rândul copiilor.
Un studiu global din 2021 a arătat că 36,5% dintre copiii de vârstă preșcolară au anxietate dentară, iar prevalența scade pe măsură ce copiii cresc.
Persoanele cu anxietate dentară pot simți nervozitate înainte de consultație și pot amâna programările, însă în general reușesc totuși să meargă la dentist.
Fobia de dentist este, de regulă, mai severă. Ea poate face ca o persoană să evite complet vizitele la dentist, chiar și atunci când are nevoie de tratament. În unele cazuri, pot apărea și atacuri de panică.
Toate formele de anxietate și fobiile pot produce simptome fizice și emoționale asemănătoare. Printre ele se numără:
Uneori, aceste simptome devin intense și pot duce la respirație accelerată, frică copleșitoare sau senzația că urmează să se întâmple ceva grav. Aceasta este ceea ce se numește atac de panică.
Potrivit organizației Anxiety UK, o persoană poate avea fobie de dentist dacă:
Există mai multe teorii despre cauzele fobiilor. În unele cazuri, oamenii pot lega frica de o experiență negativă, de multe ori din copilărie.
De exemplu, o persoană poate:
Pentru alții, teama poate avea legătură cu convingeri despre profesioniștii din sistemul medical, învățate din familie sau de la prieteni.
O altă posibilitate este existența unei fobii mai specifice, cum ar fi frica de ace, care poate deveni relevantă în contextul îngrijirii dentare.
În toate situațiile, ceea ce întreține fobia este un cerc al fricii și evitării. Când unei persoane îi este teamă de dentist, evită dentistul, iar astfel nu mai ajunge să aibă experiențe pozitive care i-ar putea schimba percepțiile.
Fobiile specifice, inclusiv frica de dentist, pot semăna foarte mult cu tulburarea de stres post-traumatic, cunoscută drept PTSD. La fel ca în cazul fobiilor, PTSD poate provoca anxietate, atacuri de panică și evitare.
Diferența este că PTSD determină și retrăirea unei experiențe traumatice din trecut. Această retrăire poate apărea sub forma flashback-urilor, coșmarurilor sau gândurilor intruzive și supărătoare.
PTSD produce, de asemenea, simptome care persistă și în afara situațiilor de care persoana se teme. De exemplu, pot apărea schimbări continue ale dispoziției sau ale somnului după eveniment.
Dacă există posibilitatea ca o persoană să aibă PTSD și nu o fobie, abordarea tratamentului poate fi diferită. Din acest motiv, este important un diagnostic pus de un specialist în sănătate mintală.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
