Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Bruxismul sau scrâșnitul dinților este o afecțiune determinată de cele mai multe ori de o o stare emoțională necontrolată și care apare în somn, situație în care pacientul află dimineață, de la partener. Bruxismul este tulburare frecventă a somnului și afectează 10% dintre adulți, respectiv 15% dintre copii.
Medicul stomatolog Alexandru Radian a subliniat că acesta ”este un fenomen pe care ar fi bine să îl evităm”, mai ales pentru că alterează calitatea dinților, și ”din fericire nu îi distruge pentru că sunt multe situații în care reușim să intervenim înainte de a fi distruși”, dar, bruxismul nu face bine danturii.
”Bruxismul este utilizarea dinților pentru un scop cu totul și cu totul diferit față de cel pentru care natura ni a dat.
Natura ne-a dotat cu dinți, să putem mesteca, să putem prelucra mecanic alimentele înainte de a le înghiți.
Dinţii sunt acoperiți cu cea mai dură structură din organismul uman, smalţul dentar. Nu există niciun alt țesut mai dur decât smalțul dentar, și și-a dovedit eficiența, dar chiar și acesta, în momentul în care este utilizat impropriu, ca forță și ca durată și se deteriorează, căci nu este indistructibil.
Utilizarea improprie a dinților, fie pentru diferite obiceiuri, ros creioane, scrâșnit, îl deteriorează.
Acum intervine fiecare pacient prin a-și da seama că face ceva greșit, dar nu ate cum să își dea seama dacă nu are o oarecare instruire în domeniu”, a declarat dr. Alexandru Radian, medic specialist chirurgie dento-alveolară, la Antena 3 CNN.
În ceea ce privește simptomatologia, medicul susține că partenerii sunt cei care pot atrage atenția, având în vedere că bruxismul se întâmplă de cele mai multe ori noaptea, ”în perioada profundă a somnului, când pacientul care scrâșnește din dinți nu prea are nicio șansă să își dea seama că o face. Numai partenerul îi poate spune și cel mai eficient este să îi spună dimineața pentru ca persoana respectivă să consulte un stomatolog”, a spus medicul, subliniind că bruxismul este o afecțiune plurifactorială.
”Există o teorie psihogenă, suntem stresați în timpul zilei, sunt lucruri care ne supără, care ne îngrijorează, înainte de a adormi ne preocupă și organismul nostru găsește o formă de refulare în genul acesta de acțiune.
Avem pacienți pe care i-am învățat cu gutierele, care sunt niște învelișuri de plastic, de silicon care protejează şi acoperă dinții și care ne-ar ajuta. Protejează interacțiunea dinților superiori cu cei inferiori și nu se mai tocesc atât de tare și ajută și la decondiționarea acestui reflex, prin faptul că organismul nu mai obține aceeași satisfacție scrâșnidu-i, noaptea, inconștient, și ușor-ușor renunță.
Practic, gutierele acestea nu trebuie purtate din momentul X, când le-am primit, o viață întreagă”, a mai spus medicul.
Factorii care pot duce la bruxism sunt împărțiți pe categorii de vârstă, astfel, în cazul copiilor aceștia includ:
- alergiile
- alinierea greșită a dinților (mușcătură defectuoasă)
- iritații la nivelul gurii
- apneea obstructivă în somn
- moștenirea genetică.
În cazul adulților, factorii de risc includ:
- tipul de personalitate, deoarece persoanele care sunt foarte motivate pot fi mai predispuse la scrâșnirea dinților
- stresul
- fumatul de țigări și consumul de cofeină
- anumite medicamente împotriva anxietății, arată Cleveland Clinic.
Simptomele bruxismului includ:
- somnul perturbat
- dureri de cap sau dureri faciale, în special dimineața
- dureri de urechi
- dinți dureroși sau slăbiți
- mușchii maxilarului dureroși
- fracturi ale dinților
- uzură pe dinți
- sunet ca de clic sau pocnitură în maxilar
- durere la mâncat
- blocarea maxilarului, mai arată sursa menționată.
Din păcate nu există tratament medicamentos pentru tratarea bruxismului, astfel, singurul remediu care să și funcționeze este utilizarea gutierei.
În ceea ce privește prevenția bruxismului, având în vedere că cel mai frecvent factor este stresul, se recomandă reducerea acestuia, pe cât posibil, iar cele mai bune metode sunt:
- terapia cognitiv comportamentală
- exercițiile
- meditația
- fizioterapia.
Alte metode de a reduce riscul de apariție al bruxismului sunt:
- evitarea consumului de alcool și de țigări
- reducerea sau evitarea consumului de mâncare și băuturi ce conțin cofeină (cafea, ceai, suc, ciocolată)
- evitați strângerea din dinți în timpul zilei
- nu roadeți pixuri și creioane și evitați mestecarea zilnică și constantă a gumei de mestecat.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Care sunt riscurile amânării mersului la stomatolog. Ce spun românii când vine vorba de stomatolog.
Aftele bucale sunt mici formațiuni dureroase, de culoare albă, înconjurate de o zonă roșiatică.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.
