În România lui 2025 sunt familii care se spală cu o singură periuţă de dinţi. Stomatolog: E imposibil de crezut. Le schimbă o dată la doi ani

Doar 13 localităţi din judeţul Buzău beneficiază de servicii medicale prestate de medici stomatologi aflaţi în relaţie cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), interesul scăzut fiind pus pe seama fondurilor şi a nivelului de decontare, cu impact asupra sănătăţii orale a pacienţilor.

Potrivit CJAS Buzău, la nivel judeţean, la data de 1 ianuarie 2025 erau încheiate 35 de contracte cu furnizori de medicină dentară în 13 localităţi, cele mai multe în municipiile Buzău (17 furnizori) şi Râmnicu Sărat (6 furnizori), dintr-un total de 87 de unităţi administrativ-teritoriale.

Instituţia arată că lista furnizorilor de medicină dentară localităţile cuprinde Râmnicu Sărat, Săhăteni, Buzău, Scorţoasa, Beceni, Cochirleanca, Chiojdu, Pârscov, Vadu Paşii, Lopătari, Merei, Robeasca şi Breaza.

Interesul scăzut pentru încheierea unor contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este pus de către specialiştii pe seama fondurilor insuficiente şi a birocraţiei.

"În primul rând, fondurile decontate sunt insuficiente deoarece bugetul alocat stomatologiei prin CNAS este unul foarte mic. În comparaţie cu nevoile şi numărul cetăţenilor, fondurile se epuizează rapid, ceea ce limitează şi numărul de pacienţi care pot beneficia de tratament gratuit sau compensat. Tarifele sunt foarte mici, CNAS decontează mult sub preţul real al tratamentelor.

Spre exemplu, costul unei obturaţii, unei plombe sau extracţii este mai mare decât suma decontată de CNAS şi asta face ca, uneori, medicii să lucreze în pierdere.

Există şi o birocraţie excesivă, ceea ce consumă medicului timp şi resurse, de aici apare şi interesul scăzut din partea medicilor pentru că, în regim privat au control asupra tarifelor, asupra serviciilor.

Ar trebui reglată partea de fonduri, de aici pleacă tot. În momentul de faţă, în România, Ministerul Sănătăţii vede corpul uman fără gură, nu se decontează o sumă corespunzătoare. Decontăm sume pentru RMN, pentru intervenţii chirurgicale, cam pentru orice în afară de partea de dantură, iar de aici nici pacienţii nu pot avea acces la tratamentele stomatologice.

Tarifele trebuie negociate cu tarifele reale din piaţă. Colegiul Medicilor ar trebui să intervină prin facilitarea deschiderii cabinetelor, fără a impune taxe, în mediul rural şi flexibilitate la contractare", a declarat medicul stomatolog Bogdan Marin pentru Agerpres.

Preţurile ridicate practicate în mediul privat pentru serviciile medicale stomatologice sunt generate de manopere, materialele folosite şi nivelul de dificultate al procedurilor. Raportat la serviciile compensate sau gratuite operate în unităţile spitaliceşti, mai precizează medicul buzoian, pacienţii care aleg să se prezinte la privat se confruntă cu realitatea unor tarife ridicate şi nedecontate.

"Pacienţii au nevoie disperată de tratament, de 35 de ani stomatologia este preponderent privată. Preţurile sunt exorbitante datorită faptului că manoperele pe care le efectuează medicul stomatolog nu sunt decontate de stat, pacienţii compară serviciile cu gratuitatea celorlalte proceduri, dar nu ştiu cât costă real o operaţie de apendicită dintr-un spital judeţean, cam cât costă o anestezie generală", a spus Bogdan Marin.

Drept urmare, în majoritatea comunelor din judeţ, cetăţenii nu au acces gratuit sau compensat la un medic stomatolog, existând încă, în ciuda unor campanii de informare, o nevoie acută de servicii medicale şi prevenţie.

"De puţin timp, cel puţin pacienţii pe care i-am avut în mediul rural au început să se educe, ţine foarte mult de medicul din comunitate pentru că am lucrat timp de 10 ani într-o comună şi acum, după atât timp, oamenii încă îşi păstrează rutina. Totul pleacă de la prevenţie, dar încă o spun cu mâhnire, în 2025 sunt familii care se spală cu o singură periuţă de dinţi, ceea ce este imposibil de crezut, dar da, se întâmplă în România anului 2025. Schimbă periuţele o dată la doi ani.

Avem extreme, dar ponderea pacienţilor educaţi este în creştere", a subliniat Bogdan Marin.

Medicul şi-a desfăşurat activitatea de-a lungul vremii în două comune din judeţul Buzău.

Criza de medici stomatologi în comunităţile rurale se suprapune cu cea a medicilor de familie. În nouă comune din judeţul Buzău nu există medici de familie, alte 38 de localităţi se confruntă cu deficit de medici generalişti, în timp ce în două localităţi există doi medici cu vârsta de peste 76 de ani, au transmis anterior, pentru AGERPRES, reprezentanţii CJAS Buzău.