Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
Studiul recent realizat la Universitatea Medicală Pomeraniană din Szczecin dezvăluie o legătură alarmantă între accidentul vascular cerebral și sănătatea orală precară, subliniind un contrast îngrijorător în compararea cu pacienții sănătoși.
Cercetarea a scos la iveală faptul că pacienții spitalizați pentru accident vascular cerebral ischemic au o igienă orală semnificativ mai slabă, caracterizată printr-un număr mai mare de dinți cariați și lipsă, și o frecvență ridicată a inflamației gingivale, comparativ cu populația de control.
Această descoperire subliniază necesitatea urgentă a unei colaborări interdisciplinare și a unor intervenții prompte în îngrijirea orală pentru a preveni complicațiile suplimentare și a îmbunătăți rezultatele pacienților post-accident vascular cerebral.
Un studiu cuprinzător care evaluează sănătatea orală a pacienților post-accident vascular cerebral subliniază o deteriorare semnificativă a sănătății orale. Studiul, realizat la Universitatea Medicală Pomeraniană din Szczecin, a comparat 59 de pacienți cu accident vascular cerebral ischemic cu 59 de controale sănătoase, toți evaluați în prima zi de spitalizare. Investigația a examinat diverși parametri, inclusiv caria dentară, dinții lipsă și sănătatea parodontală.
Rezultatele au fost revelatoare: pacienții cu accident vascular cerebral au prezentat o incidență mult mai mare a dinților cariați și lipsă comparativ cu persoanele cu o sănătate orală bună.
Indicii ”Decayed-cariați, Missing-lipsă, and Filled Teeth (DMFT)-plombați” au fost notabil mai mari în grupul cu accident vascular cerebral. În plus, acești pacienți au demonstrat o igienă orală mai slabă, caracterizată prin valori ridicate ale Indicele Plăcii Approximal (API) și Indicele Sângerării Sulcusului (SBI), arată studiul publicat în Journal of Clinical Medicine - MDPI.
Vezi și: Somnul de calitate scade riscul de AVC și boli de inimă cu 75%
Igiena orală precară - FOTO: Freepik
Pentru a aborda aceste provocări, sunt recomandate mai multe măsuri:
- Colaborare interdisciplinară îmbunătățită: Există o nevoie clară de o cooperare sporită între neurologi, dentiști și alți profesioniști din domeniul sănătății implicați în îngrijirea accidentului vascular cerebral. Această colaborare ar trebui să se concentreze pe integrarea evaluărilor cuprinzătoare ale sănătății orale în protocoalele de tratament pentru accident vascular cerebral.
- Instruire și educație: Furnizorii de servicii de sănătate, inclusiv asistenții medicali și asistenții de îngrijire, ar trebui fie instruiți cu privire la importanța igienei orale și la tehnicile adecvate pentru menținerea acesteia. Educația pacienților și a familiilor acestora despre practici eficiente de îngrijire orală este, de asemenea, crucială.
- Evaluări regulate ale sănătății orale: Examinările dentare de rutină ar trebui să fie o practică standard pentru pacienții cu accident vascular cerebral, atât în timpul șederii în spital, cât și ca parte a planului de îngrijire pe termen lung. Această abordare va facilita detectarea timpurie și gestionarea problemelor de sănătate orală.
Vezi și: Insuficiența cardiacă în diabetul de tip 2: Metodele de diagnostic actuale, nesigure
- Integrarea programelor de îngrijire orală: Dezvoltarea și implementarea programelor de îngrijire orală adaptate pacienților cu accident vascular cerebral ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și rezultatele generale ale sănătății acestora. Aceste programe ar trebui să se concentreze atât pe măsurile preventive, cât și pe gestionarea problemelor existente de sănătate orală.
Studiul realizat de Universitatea Medicală Pomeraniană din Szczecin evidențiază o corelație îngrijorătoare între accidentul vascular cerebral și o stare precară a sănătății orale, punând în lumină diferențe semnificative în igiena orală între pacienții cu accident vascular cerebral și populația sănătoasă.
Această situație subliniază necesitatea unei abordări integrate și interdisciplinare în îngrijirea pacienților, care să includă evaluări și intervenții periodice pentru sănătatea orală. Prin îmbunătățirea colaborării între specialiști și implementarea unor măsuri educaționale și preventive adecvate, se poate preveni deteriorarea suplimentară a sănătății orale și se pot îmbunătăți rezultatele generale ale tratamentului pentru accidentul vascular cerebral.
Vezi și: Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Un studiu a relevat că persoanele cu boală parodontală au un risc dublu de a suferi un accident vascular cerebral. Cercetările au demonstrat că inflamația și sângerarea gingiilor pot afecta circulația sângelui și aportul de oxigen către creier.
Ca urmare a acestei descoperiri, Oral Health Foundation îndeamnă populația să acorde o atenție sporită igienei orale. Potrivit organizației, o rutină corectă de îngrijire orală poate reduce riscul de boală parodontală și complicații de sănătate asociate.
"Boala parodontală este extrem de răspândită și majoritatea oamenilor se confruntă cu ea la un moment dat în viață. Este una dintre principalele cauze ale pierderii dinților și este tot mai des legată de afecțiuni de sănătate precum bolile de inimă, diabetul și anumite forme de demență", a explicat dr. Nigel Carter, Director Executiv al Fundației pentru Sănătatea Orală.
Dr. Carter adaugă că boala parodontală este cauzată de placa dentară, care se acumulează pe dinți zilnic.
Studiul, care a analizat și peste 2.000 de cercetări anterioare, confirmă legătura între boala parodontală și riscul crescut de accident vascular cerebral.
Boala parodontală devine mai frecventă și mai severă odată cu vârsta, iar fumătorii și persoanele cu diabet sunt în mod special vulnerabile. Dr. Carter atenționează asupra primelor semne ale bolii parodontale, cum ar fi sângerarea gingiilor, care poate fi observată fie pe periuța de dinți, fie în pasta de dinți.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Scoaterea nervului dintelui este o procedură care se realizează în cazul unor infecții grave.
Care sunt riscurile amânării mersului la stomatolog. Ce spun românii când vine vorba de stomatolog.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Salvia devine tot mai prețuită în lupta împotriva bolilor gingivale și a altor probleme dentare.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Care este rutina zilnică pentru a avea un zâmbet frumos și la ce trebuie să fim atenți când ne alegem periuța și pasta de dinți.
