Durerea de maxilar, sunetele de „pocnitură” la mestecat sau scrâșnitul din dinți noaptea nu sunt doar mici neplăceri trecătoare. În multe cazuri, ele pot semnala o afecțiune medicală reală, numită tulburări temporo-mandibulare (TMD).
Tulburarea temporo-mandibulară (TMD) afectează între 10% și 15% dintre adulți, potrivit estimărilor specialiștilor.
Dacă înainte grijile medicale după 30 de ani păreau să fie legate mai ales de spate sau genunchi, în ultimii ani medicii observă o creștere a consultațiilor pentru dureri ale articulației maxilarului.
În limbaj comun, mulți folosesc termenul ATM (articulația temporo-mandibulară), însă denumirea corectă a afecțiunii este TMD - tulburare temporo-mandibulară. Aceasta nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni care implică mușchii și articulațiile ce conectează maxilarul de craniu.
Potrivit specialiștilor de la Cleveland Clinic, TMD reprezintă „tulburări sau simptome legate de structura și funcția sistemului maxilar”.
Institutul Național de Cercetare Dentară și Craniofacială - National Institute of Dental and Craniofacial Research - împarte aceste tulburări în trei categorii principale:
TMD poate avea manifestări variate, ceea ce face diagnosticul mai dificil. Printre cele mai frecvente simptome se numără:
Uneori, pacienții nu asociază aceste simptome cu o problemă dentară sau musculară, ceea ce întârzie prezentarea la medic.
Cauzele TMD sunt multiple și adesea combinate:
Medicii de la University of Iowa atrag atenția că TMD apare frecvent în asociere cu alte afecțiuni dureroase cronice, precum migrenele sau fibromialgia.
De asemenea, stresul joacă un rol major: în perioade tensionate, mulți oameni își încleștează maxilarul sau scrâșnesc din dinți fără să își dea seama, mai ales în timpul somnului.
Statistic, femeile sunt diagnosticate mai des cu TMD decât bărbații. Cercetătorii nu au încă un răspuns clar, însă există mai multe ipoteze:
Tratamentul începe, de obicei, cu metode conservatoare, fără intervenții invazive:
În unele cazuri, medicii pot recomanda injecții cu Botox, care reduc contracțiile mușchilor responsabili de scrâșnitul dinților și durere.
Intervențiile chirurgicale sunt rare și sunt luate în considerare doar în cazuri severe, atunci când toate celelalte tratamente au eșuat.
Specialiștii de la University of Pennsylvania recomandă consultul medical dacă:
Dacă însă maxilarul „pocnește” ocazional, fără durere, în multe cazuri nu este un semn de alarmă. Aproximativ o treime dintre oameni pot experimenta astfel de sunete fără a avea o afecțiune gravă.
Deși TMD afectează un procent semnificativ din populație, mulți pacienți nu ajung la medic decât târziu, când durerea devine deranjantă. Specialiștii subliniază că, în majoritatea cazurilor, problema se poate gestiona eficient cu tratamente simple și schimbări ale stilului de viață.
„Nu orice pocnitură a maxilarului este un semn de boală”, spun medicii, însă durerea constantă nu ar trebui ignorată.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Descoperă ce metode funcționează cel mai bine când vine vorba de albirea dinților după fumat.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
