Oțetul de mere este promovat frecvent ca remediu pentru numeroase probleme, de la arsuri solare și acnee până la reducerea riscului de boli de inimă.
Totuși, atunci când vine vorba despre sănătatea dentară, dovezile sunt limitate, iar folosirea lui pe dinți sau în cavitatea orală poate veni cu riscuri importante.
În special, ideea că oțetul de mere ar putea albi dinții sau ajuta în infecțiile dentare nu este susținută suficient de cercetare, iar efectele sale asupra smalțului dentar ridică semne serioase de întrebare.
Oțetul de mere este, în esență, suc de mere fermentat de două ori. În prima etapă, drojdia transformă zaharurile din mere în alcool, iar lichidul devine cidru. În a doua etapă, bacteriile transformă alcoolul în acid acetic.
Produsul final conține 5% acid acetic, o substanță corozivă. pH-ul mediu al oțetului de mere este între 2,5 și 3,0, în timp ce apa distilată, considerată neutră, are pH 7,0.
Această aciditate poate avea atât potențiale avantaje, cât și dezavantaje pentru cavitatea bucală. Există unele indicii că oțetul de mere ar putea contribui la reducerea plăcii dentare. În același timp însă, aciditatea sa poate eroda smalțul dinților.
Un studiu din 2022 a analizat daunele potențiale asupra dinților provocate de băuturile acide și de conservanții alimentari, inclusiv oțetul și oțetul de mere. Cercetătorii au evaluat efectul acestor substanțe asupra a 190 de dinți permanenți umani și au constatat că oțetul și oțetul de mere au avut cel mai mare impact asupra eroziunii smalțului dentar.
Prin urmare, este logic să se considere că oțetul de mere, ca produs în ansamblu, poate contribui și el la erodarea smalțului. Acest lucru poate duce la sensibilitate dentară și, în același timp, poate crește riscul de carii.
Multe surse recomandă oțetul de mere pentru albirea dinților, fie în formă concentrată, fie diluat cu apă, fie amestecat cu alte produse, precum bicarbonatul de sodiu.
Un studiu mai vechi, din 2014, a analizat efectele oțetului de mere, ale oțetului alb și ale peroxidului de hidrogen asupra culorii dinților și a țesuturilor dentare dure. Concluzia a fost că toate cele trei substanțe au avut efecte de albire.
Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a susține clar această concluzie. În plus, sursele care recomandă oțetul de mere pentru albirea dinților tind să nu menționeze suficient riscurile, în special eroziunea smalțului.
Mai există și riscul de arsuri la nivelul gâtului, mai ales dacă oțetul de mere este înghițit nediluat.
Oțetul de mere ar putea avea unele proprietăți antimicrobiene.
Un studiu de laborator din 2023 a evaluat eficiența sa împotriva bacteriilor orale comune. Cercetătorii au constatat că acidul acetic în concentrație de 5% a avut proprietăți antimicrobiene similare cu cele ale unei ape de gură cu hipoclorit de sodiu.
Chiar dacă cercetătorii nu au putut concluziona că oțetul de mere poate trata efectiv o infecție dentară, ei au arătat că acesta a fost, în general, eficient împotriva anumitor bacterii din cavitatea bucală.
Este important de menționat și faptul că acest studiu a folosit mostre de oțet de mere cumpărat din comerț, toate fiind diluate. Varianta nediluată ar putea avea același efect, dar este și mai probabil să provoace reacții adverse.
Pe lângă efectele posibile asupra dinților, trebuie luat în calcul și faptul că, atunci când oțetul de mere este folosit în gură, o parte din el poate fi înghițită.
Din acest motiv, el ar trebui întotdeauna diluat înainte de folosire. Chiar și așa, poate interacționa cu anumite medicamente.
Printre acestea se numără diureticele, care pot face organismul să elimine potasiu. Dacă, în același timp, se consumă cantități mari de oțet, nivelul potasiului poate scădea prea mult.
Un alt exemplu este digoxinul, medicament folosit pentru scăderea nivelului de potasiu din sânge. Dacă o persoană ia acest tratament, oțetul de mere ar putea coborî potasiul la valori periculoase.
Și medicamentele pentru diabet pot interacționa cu oțetul de mere. Dacă o persoană folosește insulină sau medicamente care stimulează insulina, oțetul poate reduce glicemia sau potasiul la niveluri periculoase.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
