Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Ce înseamnă dacă te ții de mână cu partenerul chiar și după ani de relație. Ce efect are gestul aparent simplu.
Nu este doar un simbol al afecțiunii - ținerea de mână are efecte reale asupra creierului și sănătății emoționale. Cercetările de la Universitatea din Virginia arată că atingerea fizică sincronizează activitatea cerebrală între două persoane, reduce durerea și tensiunea emoțională și activează sistemele naturale de calmare ale organismului.
În plus, acest gest stimulează eliberarea oxitocinei, hormonul fericirii, întărind legăturile sociale și sporind reziliența emoțională. Pentru momentele de anxietate sau stres, o simplă strângere de mână poate face minuni: ne face să ne simțim mai conectați, mai siguri și mai echilibrați.
Puterea surprinzătoare a ținerii de mână asupra creierului
Ținerea de mână nu este doar un gest de confort - este un adevărat stimul pentru creier și emoții. Cercetările arată că acest act simplu poate sincroniza activitatea cerebrală între două persoane, reducând durerea și tensiunea emoțională.
Cum reduce stresul și anxietatea
Studiile de la Universitatea din Virginia demonstrează că atingerea fizică activează sistemele naturale de calmare ale organismului. Astfel, nivelul de stres scade semnificativ, iar persoanele implicate se simt mai liniștite și mai echilibrate.
Oxitocina - hormonul fericirii
Ținerea de mână stimulează eliberarea oxitocinei, cunoscută drept "hormonul iubirii". Aceasta întărește legăturile sociale și promovează bunăstarea emoțională, oferind un sentiment de siguranță și conexiune cu cei din jur.
Beneficii pentru sănătatea emoțională
Chiar și un gest delicat de atingere poate face creierul să se simtă mai protejat și mai rezistent la stres. În momente de anxietate sau disconfort, ținerea de mână nu doar că alină emoțiile, ci contribuie și la o stare generală de bine pe termen lung.
-
-
Care este umiditatea potrivită în locuință pe timpul iernii13.01.2026, 20:54
-
EXCLUSIV Fertilizarea in vitro, explicată de Dr. Erna Stoian (SANADOR)13.01.2026, 20:14
-
Alexandru Rogobete, despre tăierea salariilor din Sănătate13.01.2026, 19:13
-
De ce tăieturile de hârtie dor atât de tare13.01.2026, 19:02
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Metoda care dezvăluie ce se întâmplă în creierul pacienților cu Parkinson
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Proteina comună din lapte care atacă sistemul nervos
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
