Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Persoanele care suferă de sindromul picioarelor neliniștite sunt mai expuse să dezvolte boala Parkinson.
Un studiu recent efectuat de cercetătorii coreeni sugerează că persoanele care suferă de sindromul picioarelor neliniștite (RLS) ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson, o afecțiune neurologică progresivă.
Ce este sindromul picioarelor neliniștite?
Sindromul picioarelor neliniștite afectează aproximativ 10% din populație și este mai frecvent la femei.
Simptomele sindromului picioarelor neliniștite
- Senzație de furnicături în picioare
- Nevoia aproape irezistibilă de a mișca picioarele, mai ales noaptea
- Tulburări de somn și afectarea calității vieții
Impact asupra sănătății mentale și relațiilor personale
Corelația între RLS și Parkinson
Cercetătorii de la Korea University Ansan Hospital au urmărit aproape 20.000 de adulți pe o perioadă medie de 15 ani.
- Dintre cei cu RLS, 1,6% au dezvoltat Parkinson
- Dintre cei fără RLS, doar 1% au fost diagnosticați cu boala
Aceste cifre indică un risc cu până la 60% mai mare pentru cei cu sindromul picioarelor neliniștite.
Rolul medicamentelor dopaminergice
Medicamentele agoniste dopaminergice, precum pramipexolul sau ropinirolul, utilizate pentru tratarea RLS, par să reducă riscul apariției Parkinsonului:
- 0,5% dintre pacienții cu RLS care luau medicamente dopaminergice au dezvoltat Parkinson
- 2,1% dintre cei care nu luau medicamente au fost diagnosticați cu boala
Acest lucru sugerează că tratamentele care mimează activitatea dopaminei pot avea un efect protector, dar mecanismul exact nu este încă clar.
Ce spun experții
Cercetătorii avertizează că RLS ar putea fi mai degrabă un factor de risc potențial decât o manifestare timpurie a Parkinsonului. Alte mecanisme, cum ar fi inflamația sau modificările sistemului senzorial al creierului, ar putea explica legătura dintre cele două afecțiuni.
Totuși, ei recomandă interpretarea cu prudență a rezultatelor, deoarece diagnosticele s-au bazat pe evaluare clinică, ceea ce poate duce la clasificări incorecte.
Studiul sugerează că persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite ar trebui să fie monitorizate pentru simptomele Parkinsonului, iar tratamentele dopaminergice ar putea reduce riscul apariției bolii. Totuși, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a confirma mecanismele implicate și pentru a dezvolta strategii de prevenție eficiente.
-
-
Ilie Bolojan, avertisment dur despre finanțarea spitalelor21.11.2025, 19:24
-
Beneficiile stimulării electrice în recuperarea medicală21.11.2025, 19:04
-
Vizitele în spitale, suspendate21.11.2025, 18:17
-
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Apneea de somn devastează creierul
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
