Sindromul picioarelor neliniștite, risc de sinucidere de trei ori mai mare
Sindromul picioarelor neliniștite a fost asociat cu o creștere de trei ori a riscului de sinucidere și auto-vătămare.
Sindromul picioarelor neliniștite a fost asociat cu un risc aproape triplat de sinucidere și auto-vătămare într-un nou studiu condus de cercetătorii Penn State.
Folosind Big Data, cercetătorii au descoperit că persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite (RLS) aveau un risc de 2,7 ori mai mare de sinucidere sau auto-vătămare, chiar și atunci când cercetătorii au controlat condiții precum depresie, insomnie, diabet și altele.
Studiul a fost publicat astăzi (23 august) în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA) Open Network.
Xiang Gao, profesor asociat de științe nutriționale și director al Laboratorului de Epidemiologie Nutrițională din Penn State, a declarat că, pe măsură ce ratele de sinucidere cresc în Statele Unite, descoperirile sugerează că medicii ar trebui să acorde o atenție specială sănătății mintale a pacienților cu sindromul picioarelor neliniștite.
„Studiul nostru sugerează că sindromul picioarelor neliniștite nu este doar conectat la condiții fizice, ci și la sănătatea mintală,” a spus Gao. „Și, cu sindromul picioarelor neliniștie subdiagnosticat și ratele de suicid crescând, această legătură va fi din ce în ce mai importantă. Clinicienii ar putea dori să fie atenți atunci când fac screening pentru pacienți atât pentru această afecțiune, cât și pentru riscul de suicid”.
Cinci procene din populația SUA, afectată
Potrivit cercetătorilor, sindromul picioarelor neliniștite afectează aproximativ cinci procente din populația Statelor Unite. Boala este descrisă ca provocând o senzație de disconfort în picioare, ceea ce duce la nevoia de a le muta, deseori în timpul nopții. Deși nu se cunoaște cauza exactă a afecțiunii, cercetările anterioare au descoperit o asociere cu deficiența de fier, precum și niveluri scăzute de dopamină în creier.
Gao a spus că, deși boala a fost legată cu o mortalitate mai mare în trecut, oamenii de știință nu știu încă de ce. Cercetările anterioare au descoperit asocieri ale bolii cu un risc mai mare de hipertensiune arterială sau atac de cord, sugerând o posibilă componentă cardiovasculară. Dar, unele studii au găsit, de asemenea, legături cu depresia și gândurile de sinucidere.
"Am vrut să explorez o conexiune potențială între această afecțiune și sinucidere mai mult de 10 ani, dar pentru că atât sindromul picioarelor neliniștite, cât și ratele de suicid sunt scăzute din perspectiva datelor, nu a fost posibil", a spus Gao. "Dar, când m-am mutat aici în statul Penn, am obținut acces la un set de date cu peste 200 de milioane de oameni, așa că ne-a dat putere să testăm, în sfârșit, această ipoteză."
Cercetătorii au utilizat date din revendicările naționale Truven Health MarketScan din 2006 până în 2014, inclusiv 24.179 de persoane care au fost diagnosticate cu sindromul picioarelor neliniștite și 145.194 de persoane care nu aveau afecțiunea. Toți participanții au fost lipsiți de tentative de sinucidere și auto-vătămare la începutul studiului.
După analizarea datelor, cercetătorii au descoperit că persoanele care aveau sindromul picioarelor neliniștite aveau o șansă mai mare de 270 la sută de sinucidere sau auto-vătămare decât persoanele care nu aveau boala. Riscul nu a scăzut nici atunci când cercetătorii au controlat factori precum depresie, tulburări de somn și boli cronice comune.
„După ce am controlat acești factori, nu am văzut încă scăderea asocierii, ceea ce înseamnă că afecțiunea ar putea fi în continuare o variabilă independentă care contribuie la sinucidere și auto-vătămare”, a spus Muzi Na, profesor de dezvoltare a carierei Broadhurst pentru Studiul Promovării Sănătății și a Bolilor Prevenirea la Penn State. „Încă nu știm motivul exact, dar rezultatele noastre pot ajuta la modelarea cercetărilor viitoare pentru a afla mai multe despre mecanism.”
În viitor, cercetătorii au spus că vor trebui făcute studii suplimentare pentru a reproduce și confirma rezultatele.
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
