Sindromul picioarelor neliniștite, risc de sinucidere de trei ori mai mare
Sindromul picioarelor neliniștite a fost asociat cu o creștere de trei ori a riscului de sinucidere și auto-vătămare.
Sindromul picioarelor neliniștite a fost asociat cu un risc aproape triplat de sinucidere și auto-vătămare într-un nou studiu condus de cercetătorii Penn State.
Folosind Big Data, cercetătorii au descoperit că persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite (RLS) aveau un risc de 2,7 ori mai mare de sinucidere sau auto-vătămare, chiar și atunci când cercetătorii au controlat condiții precum depresie, insomnie, diabet și altele.
Studiul a fost publicat astăzi (23 august) în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA) Open Network.
Xiang Gao, profesor asociat de științe nutriționale și director al Laboratorului de Epidemiologie Nutrițională din Penn State, a declarat că, pe măsură ce ratele de sinucidere cresc în Statele Unite, descoperirile sugerează că medicii ar trebui să acorde o atenție specială sănătății mintale a pacienților cu sindromul picioarelor neliniștite.
„Studiul nostru sugerează că sindromul picioarelor neliniștite nu este doar conectat la condiții fizice, ci și la sănătatea mintală,” a spus Gao. „Și, cu sindromul picioarelor neliniștie subdiagnosticat și ratele de suicid crescând, această legătură va fi din ce în ce mai importantă. Clinicienii ar putea dori să fie atenți atunci când fac screening pentru pacienți atât pentru această afecțiune, cât și pentru riscul de suicid”.
Cinci procene din populația SUA, afectată
Potrivit cercetătorilor, sindromul picioarelor neliniștite afectează aproximativ cinci procente din populația Statelor Unite. Boala este descrisă ca provocând o senzație de disconfort în picioare, ceea ce duce la nevoia de a le muta, deseori în timpul nopții. Deși nu se cunoaște cauza exactă a afecțiunii, cercetările anterioare au descoperit o asociere cu deficiența de fier, precum și niveluri scăzute de dopamină în creier.
Gao a spus că, deși boala a fost legată cu o mortalitate mai mare în trecut, oamenii de știință nu știu încă de ce. Cercetările anterioare au descoperit asocieri ale bolii cu un risc mai mare de hipertensiune arterială sau atac de cord, sugerând o posibilă componentă cardiovasculară. Dar, unele studii au găsit, de asemenea, legături cu depresia și gândurile de sinucidere.
"Am vrut să explorez o conexiune potențială între această afecțiune și sinucidere mai mult de 10 ani, dar pentru că atât sindromul picioarelor neliniștite, cât și ratele de suicid sunt scăzute din perspectiva datelor, nu a fost posibil", a spus Gao. "Dar, când m-am mutat aici în statul Penn, am obținut acces la un set de date cu peste 200 de milioane de oameni, așa că ne-a dat putere să testăm, în sfârșit, această ipoteză."
Cercetătorii au utilizat date din revendicările naționale Truven Health MarketScan din 2006 până în 2014, inclusiv 24.179 de persoane care au fost diagnosticate cu sindromul picioarelor neliniștite și 145.194 de persoane care nu aveau afecțiunea. Toți participanții au fost lipsiți de tentative de sinucidere și auto-vătămare la începutul studiului.
După analizarea datelor, cercetătorii au descoperit că persoanele care aveau sindromul picioarelor neliniștite aveau o șansă mai mare de 270 la sută de sinucidere sau auto-vătămare decât persoanele care nu aveau boala. Riscul nu a scăzut nici atunci când cercetătorii au controlat factori precum depresie, tulburări de somn și boli cronice comune.
„După ce am controlat acești factori, nu am văzut încă scăderea asocierii, ceea ce înseamnă că afecțiunea ar putea fi în continuare o variabilă independentă care contribuie la sinucidere și auto-vătămare”, a spus Muzi Na, profesor de dezvoltare a carierei Broadhurst pentru Studiul Promovării Sănătății și a Bolilor Prevenirea la Penn State. „Încă nu știm motivul exact, dar rezultatele noastre pot ajuta la modelarea cercetărilor viitoare pentru a afla mai multe despre mecanism.”
În viitor, cercetătorii au spus că vor trebui făcute studii suplimentare pentru a reproduce și confirma rezultatele.
-
-
-
-
-
O vitamină ieftină, legată de un creier mai sănătos25.08.2026, 15:25
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
