Burnout-ul se manifestă prin epuizare fizică și emoțională, cinism și o capacitate profesională redusă, având un impact grav asupra sănătății și vieții...
Epuizarea profesională este un stres legat de muncă, caracterizat prin epuizare fizică sau emoțională, sentimente de neputință și goliciune. Nu este un diagnostic medical și poate fi legat de alte afecțiuni precum depresia. Cu toate acestea, burnout-ul și depresia diferă și necesită tratamente diferite.
Factori precum trăsăturile de personalitate și experiențele de muncă anterioare pot afecta riscul de burnout, determinând ca acesta să fie diferit pentru persoanele care se confruntă cu probleme similare la locul de muncă.
Burnout este o reacție la stresul prelungit sau cronic la locul de muncă, caracterizată prin epuizare, cinism și sentimente de capacitate profesională redusă. Acesta afectează grav viața unei persoane, deoarece aceasta se simte epuizată, își urăște munca și se simte mai puțin capabilă la locul de muncă. Burnout este un termen relativ nou, inventat în 1974 de Herbert Freudenberger.
Simptomele burnout-ului pot afecta atât fizic, cât și psihic. Simptomele fizice ale burnout-ului includ probleme gastrointestinale, tensiune arterială ridicată, funcție imunitară slabă, dureri de cap recurente și probleme de somn. Stresul cronic poate duce, de asemenea, la epuizare, deoarece poate provoca mai multe dureri, niveluri scăzute de energie și modificări ale apetitului.
Riscurile pentru sănătate ale epuizării includ bolile de inimă, modificările de greutate, depresia, hipertensiunea arterială și sindromul intestinului iritabil. Tulburările legate de stres au fost legate de un risc crescut de deces. Simptomele epuizării mentale includ probleme de concentrare, dispoziție depresivă, sentimentul de inutilitate, pierderea interesului sau a plăcerii și ideile suicidare.
Burnout-ul nu este o tulburare psihologică diagnosticabilă, dar ar trebui luat în serios, deoarece poate contribui la afecțiuni psihice precum anxietatea și depresia. Este esențial să fiți conștienți de modul în care stresul cronic afectează organismul și să fiți conștienți de potențialele riscuri pentru sănătate asociate cu burnout-ul.
Epuizarea profesională poate fi cauzată de diverși factori, inclusiv lipsa de control, așteptări neclare, conflicte cu colegii de muncă, prea mult sau prea puțin de făcut, lipsa de sprijin și probleme legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Lipsa de control poate duce la sentimente de inadecvare și oboseală, în timp ce conflictele cu colegii sau șefii pot exacerba stresul profesional.
Prea mult sau prea puțin de făcut poate duce la oboseală și epuizare. Lipsa de sprijin poate duce la creșterea stresului atât în viața personală, cât și în cea profesională. Problemele legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată pot contribui, de asemenea, la epuizare.
Factorii de risc pentru epuizarea profesională includ volumul mare de muncă, orele lungi, lupta cu echilibrul dintre viața profesională și cea privată, munca într-o profesie de ajutor sau sentimentul că aveți puțin control asupra muncii.
Acești factori pot contribui la stresul și epuizarea generală a unei persoane. Este esențial să abordați aceste probleme pentru a preveni epuizarea profesională și pentru a menține un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată.
Foto: Freepik @vkstudio
Burnout-ul și depresia au simptome comune, inclusiv pierderea interesului, lipsa de speranță, simptome cognitive și fizice și gânduri de suicid. Simptomele burnout se concentrează mai mult pe muncă sau pe o anumită provocare, în timp ce depresia afectează toate domeniile vieții. Persoanele depresive experimentează sentimente și gânduri negative cu privire la toate aspectele vieții, nu doar la locul de muncă.
Este esențial să solicitați ajutorul unui medic specialist în sănătate mintală, deoarece persoanele care se confruntă cu burnout pot fi expuse unui risc mai mare de a dezvolta depresie.
Sindromul burnout este o afecțiune care poate duce la simptome fizice și psihice, care pot fi gestionate prin diverse ajustări ale stilului de viață. Printre acestea se numără odihna suficientă, o dietă sănătoasă, evitarea stimulentelor, concediul de odihnă, menținerea unui echilibru între viața profesională și cea privată, stabilirea unor limite de timp, solicitarea de sfaturi de la colegi, evitarea sarcinilor legate de muncă, găsirea unor hobby-uri pentru relaxare în zilele libere, exerciții fizice de cel puțin 30 de minute pe sesiune și reducerea utilizării rețelelor sociale.
Cu toate acestea, nu toată lumea își poate ajusta echilibrul dintre viața profesională și cea privată sau se confruntă cu simptome severe. Dacă simțiți că vă confruntați cu simptome severe, consultați un specialist sau participați la o consultație medicală pentru diagnostic și tratament imediat. Sindromul burnout poate duce potențial la depresie, o afecțiune care necesită un tratament complex.
Pentru a face față burnout-ului, discutați problemele de la locul de muncă cu departamentul de resurse umane al companiei sau cu supervizorul, explorați poziții sau sarcini mai puțin stresante, luați pauze regulate, învățați tehnici de meditație sau mindfulness, urmați o dietă sănătoasă, faceți mișcare în mod regulat, practicați obiceiuri sănătoase de somn și luați în considerare posibilitatea de a lua o vacanță.
În cazul în care compania investește în crearea unui mediu de lucru mai sănătos, poate fi necesară o schimbare de post sau un nou loc de muncă pentru a începe să vă recuperați de la burnout.
Elaborarea unor strategii clare de gestionare a stresului, cum ar fi strategiile de autoîngrijire, cum ar fi o dietă sănătoasă, o mulțime de exerciții fizice și obiceiuri sănătoase de somn, poate ajuta la reducerea efectelor unui loc de muncă foarte stresant. O vacanță poate oferi o ușurare temporară, dar pauzele regulate programate și exercițiile zilnice de reînnoire pot ajuta la combaterea epuizării.
Sprijinul social este, de asemenea, crucial, provenind din diverse surse, cum ar fi colegii de muncă, prietenii, familia și profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Dacă vă străduiți să găsiți tipul de sprijin de care aveți nevoie, luați în considerare posibilitatea de a vă alătura unui grup de sprijin personal sau online, unde puteți vorbi despre provocările dvs. și primi încurajări de la persoane cu experiențe similare.
Dacă vă confruntați cu burnout și vă străduiți să găsiți calea de ieșire sau bănuiți că ați putea avea și o afecțiune de sănătate mintală precum depresia, solicitați tratament profesional. Discuția cu un psiholog vă poate ajuta să descoperiți strategiile de care aveți nevoie pentru a vă simți cel mai bine.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
