Ți-a povestit cineva vreodată ceva atât de șocant încât te-a lăsat fără cuvinte sau ți-a oferit o stare de anxietate? Ai fost vreodată copleșit emoțional de povestea cuiva?Trauma Dumping: când poveștile...
Ai întrebat vreodată pe cineva cum i-a fost ziua, doar pentru a primi un răspuns copleşitor despre o experienţă traumatizantă?
Sau ai fost prins într-o conversaţie, dar în loc de discuţii lejere, ai fost expus la o poveste extrem de dureroasă care te-a lăsat epuizat emoţional? Acest fenomen se numeşte trauma dumping.
Foto: Freepik @The Yuri Arcurs Collection
Trauma dumping, care s-ar putea traduce ca "descărcare emoțională bruscă" sau "împărtășirea necontrolată a traumelor", se referă la momentul în care o persoană împărtăşeşte un eveniment traumatizant sau stresant fără a verifica dacă interlocutorul său este pregătit să asculte sau are capacitatea emoţională de a gestiona acea informaţie.
Deşi este un fenomen prezent într-o formă sau alta de-a lungul timpului, reţelele sociale, în special TikTok, au amplificat acest risc exponenţial.
TikTok a devenit un spaţiu de sprijin şi validare pentru multe persoane care au trecut prin experienţe dificile. Platforma favorizează conţinutul emoţional intens, ceea ce duce adesea la viralizarea poveştilor traumatizante.
Multe dintre aceste videoclipuri nu includ avertismente care să pregătească audienţa pentru conţinutul sensibil.
Un studiu recent, menționat de Reuters, a analizat primele 50 de videoclipuri de pe TikTok cu hashtagurile #traumatok, #trauma, #traumatized, #traumatic şi #traumabond.
La momentul colectării datelor, aceste 250 de videoclipuri acumulaseră 296,6 milioane de aprecieri, 2,3 milioane de comentarii şi 4,6 milioane de distribuiri.
Dintre acestea, aproximativ 67% erau utilizatori care împărtăşeau propriile traume, iar 22% erau creatori care se prezentau drept “experţi” în domeniul traumei.
Una dintre cele mai mari probleme identificate este că 84% dintre cei care se prezentau drept experţi nu ofereau detalii despre calificările lor, iar doar 2% erau psihologi sau profesionişti din domeniul sănătăţii mintale.
Acest lucru creşte riscul de dezinformare şi de recomandări greşite pentru persoanele vulnerabile care caută ajutor.
Un alt efect negativ al trauma dumping-ului este vicarious trauma, sau trauma secundară, fenomen care apare atunci când cineva este afectat emoţional de experienţele traumatizante ale altora.
Acest tip de traumă este comun în rândul profesioniştilor care lucrează cu persoane aflate în suferinţă, precum terapeuţii sau paramedicii, dar oricine poate fi vulnerabil la acest efect, mai ales cei cu o sensibilitate emoţională ridicată.
O descoperire alarmantă a studiului a fost că doar 3,7% dintre videoclipurile analizate includeau un avertisment de tip trigger warning.
Aceste avertismente sunt esenţiale pentru a permite utilizatorilor să decidă dacă au capacitatea emoţională de a viziona conţinutul respectiv.
Deşi împărtăşirea poveştilor traumatizante poate fi benefică pentru vindecare, este important ca acest lucru să fie realizat responsabil.
TikTok ar trebui să încurajeze utilizarea avertismentelor pentru conţinut sensibil, iar creatorii ar trebui să le folosească pentru a permite utilizatorilor să aleagă dacă doresc sau nu să consume acel tip de conţinut.
Pentru utilizatorii TikTok şi ai altor platforme sociale, este esenţial să fie precauţi în faţa dezinformării şi să verifice sursele informaţiilor pe care le consumă.
Dacă te simţi copleşit emoţional de conţinutul pe care îl vizionezi, este recomandat să cauţi sprijin de specialitate de la un profesionist în sănătate mintală.
Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.
Te uiți la telefon înainte de culcare? Uite ce anume îți prăjește creierul. Da, lumina de la telefon te bagă în boală. Uite cum!
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
