Aproape jumătate dintre tineri își spun secretele unui chatbot AI: nu îi judecă și e mereu acolo

Aproape jumătate dintre tinerii din Europa au utilizat chatboturi bazate pe inteligenţa artificială (AI) pentru a discuta chestiuni intime sau personale, pe măsură ce această tehnologie devine din ce în ce mai mult o sursă de sprijin emoţional, a dezvăluit marţi un sondaj realizat de Ipsos BVA, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Dintre cele 3.800 de persoane chestionate, 51% au spus că le este "uşor" să discute despre sănătatea mintală şi probleme personale cu un chatbot. Doar 49% au spus acelaşi lucru despre profesioniştii din domeniul sănătăţii şi 37% despre psihologi.

Persoanele apropiate s-au situat în fruntea listei de preferinţe, 68% dintre respondenţi afirmând că le este "uşor" să discute despre aceste probleme cu prietenii şi 61% cu părinţii.

Sondajul, comandat de agenţia franceză de protecţie a datelor CNIL şi de compania de asigurări Groupe VYV, a fost realizat la începutul anului 2026 în rândul unor persoane cu vârste cuprinse între 11 şi 25 de ani din Franţa, Germania, Suedia şi Irlanda.

Rezultatele au evidenţiat îngrijorări tot mai mari cu privire la sănătatea mintală a tinerilor. Aproximativ 28% dintre respondenţi au îndeplinit criteriile pentru o posibilă tulburare de anxietate generalizată, a arătat sondajul.

Aproximativ 90% dintre cei chestionaţi folosiseră anterior sondajului diverse instrumente de inteligenţă artificială, mulţi dintre ei menţionând disponibilitatea constantă a acestora şi faptul că nu îi judecă. Mai mult de trei din cinci utilizatori au descris AI ca pe un "consilier de viaţă" sau ca pe un "confident".

Cu toate acestea, îngrijorările cu privire la impactul psihologic al instrumentelor AI au crescut, de asemenea, în ultimul an, iar experţii au avertizat cu privire la limitările AI în detectarea emoţiilor umane şi în oferirea de sprijin emoţional în condiţii de siguranţă.

La începutul acestui an, familia unui bărbat din Florida a dat în judecată grupul Google, susţinând că chatbotul său bazat pe AI, Gemini, a contribuit la paranoia acestuia şi la sinuciderea lui ulterioară.

Rezultatele sondajului nu au fost o surpriză, a declarat Ludwig Franke Foyen, psiholog şi cercetător în domeniul sănătăţii digitale la Institutul Karolinska din Stockholm.

"Actualele modele lingvistice de mari dimensiuni pot genera răspunsuri de înaltă calitate", a mai spus Ludwig Franke Foyen, adăugând că cercetările sale sugerează faptul că chiar şi profesioniştii autorizaţi ar putea avea dificultăţi în a distinge sfaturile generate de AI de cele oferite de experţi umani.

Însă el a avertizat împotriva bazării exclusiv pe chatboturi pentru sprijin în domeniul sănătăţii mintale, spunând că sistemele AI de uz general au fost concepute pentru interacţiune, iar obiectivele companiilor producătoare s-ar putea să nu fie aliniate cu nevoile de îngrijire a sănătăţii mintale.

"AI poate oferi informaţii şi sprijin, dar nu ar trebui să înlocuiască relaţiile umane sau îngrijirea medicală profesională", a precizat Ludwig Franke Foyen.

"Dacă cineva apelează la un chatbot în loc să vorbească cu un părinte, un prieten sau un specialist în sănătate mintală, atunci acest lucru este îngrijorător. Nu vrem ca tehnologia să îi facă pe oameni să se simtă şi mai singuri", a adăugat el.