Te simți epuizat(ă), iritat(ă) și cu inima bătând haotic? Ai putea crede că e doar stres, dar dacă îți scapă ceva mai grav? Descoperă adevărul: este anxietate sau...
Te simți copleșit(ă) și nu mai știi dacă ești doar foarte obosit(ă), stresat(ă) sau dacă e ceva mai serios?
Anxietatea și burnout-ul pot părea asemănătoare la început, dar au cauze diferite, simptome specifice și abordări distincte pentru recuperare.
Anxietatea este o tulburare de sănătate mintală recunoscută medical. Nu este vorba doar de griji trecătoare, ci de o stare persistentă de neliniște, tensiune, îngrijorare exagerată și uneori simptome fizice, cum ar fi:
- bătăi rapide ale inimii,
- oboseală constantă,
- dureri musculare,
- probleme de somn,
- dificultăți de concentrare.
Tulburarea de anxietate generalizată, de exemplu, se diagnostichează atunci când o persoană are îngrijorări excesive aproape zilnic timp de cel puțin 6 luni, împreună cu alte simptome menționate mai sus.
Tratamentul poate include terapie cognitiv-comportamentală (CBT), schimbări în stilul de viață, și în unele cazuri, medicamente recomandate de medicul psihiatru, cum ar fi inhibitorii de serotonină (SSRI).
Burnout-ul nu este o boală în sine, dar este o stare recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca fenomen ocupațional. Apare în urma stresului profesional cronic și netratat și se manifestă prin:
- epuizare emoțională profundă,
- detașare sau cinism față de muncă,
- scăderea performanței profesionale.
Este acel moment în care nu mai poți, nu mai vrei și totul pare fără sens, mai ales în legătură cu munca.
Poate duce la insomnie, oboseală extremă și chiar probleme de sănătate precum hipertensiune sau tulburări metabolice.
Anxietatea are de obicei o origine internă, te îngrijorezi în exces, anticipezi ce e mai rău, chiar dacă nu există un pericol real. Este o tulburare mintală ce poate afecta toate domeniile vieții, nu doar munca.
Burnout-ul are o cauză externă clară, munca prea multă, lipsa pauzelor, lipsa susținerii emoționale sau presiunea constantă la serviciu. Te simți secătuit(ă) și deconectat(ă) de ceea ce faci, fără satisfacție sau motivație.
O diferență importantă: dacă iei o pauză și te simți mai bine, e posibil să fie burnout. Dacă te odihnești dar neliniștea persistă, ar putea fi anxietate.
Totuși, cele două se pot suprapune. Mulți oameni cu burnout dezvoltă și anxietate. Studiile arată că până la 60% dintre cei cu burnout prezintă și simptome de anxietate.
Este timpul să ceri sprijin de la un medic sau psiholog atunci când:
- Ești îngrijorat(ă), tensionat(ă) sau neliniștit(ă) zilnic, timp de mai multe luni,
- Nu mai poți dormi, ai dureri fizice sau îți pierzi concentrarea,
- Simți că nu te mai recuperezi, chiar și după weekenduri sau concedii,
- Ai devenit indiferent(ă), epuizat(ă) emoțional, și nu te mai regăsești în nimic,
- Ai simptome fizice persistente fără o cauză medicală clară: dureri de cap, insomnie, oboseală accentuată, lipsă de energie.
Nu este un semn de slăbiciune să ceri ajutor! Din contră, este un act de curaj și grijă față de propria sănătate.
Pentru anxietate:
- Mergi la un specialist în sănătate mintală pentru o evaluare corectă;
- Încearcă terapia cognitiv-comportamentală, dovedită eficientă în tratamentul anxietății;
- Adoptă obiceiuri sănătoase: somn regulat, mișcare ușoară, reducerea cofeinei;
- Dacă este necesar, urmează un tratament medicamentos recomandat de medicul psihiatru.
Pentru burnout:
- Identifică sursa stresului și discută deschis la muncă despre volumul de sarcini sau programul de lucru;
- Fă pauze reale, nu doar scurte momente între sarcini;
- Învață tehnici de gestionare a stresului: respirație profundă, mindfulness, hobby-uri;
- Dacă mediul de lucru este toxic și fără soluții, ia în calcul o schimbare profesională sau un concediu prelungit.
1. Anxietatea este o tulburare medicală care necesită intervenție psihologică sau psihiatrică.
2. Burnoutul este o epuizare generată de muncă excesivă și lipsa echilibrului.
3. Se pot suprapune, dar au cauze și soluții diferite.
4. Ignorarea simptomelor duce adesea la agravarea lor, așa că intervenția timpurie este esențială.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
