Pe măsură ce temperaturile cresc din cauza schimbărilor climatice, somnul nostru devine mai scurt și mai perturbat. Iată câteva sfaturi pentru a obține un somn bun în ciuda temperaturii....
Dar nu doar căldura ne ține treji - schimbările climatice creează multiple provocări pentru somnul nostru nocturn, care ne pot afecta sănătatea.
Potrivit Reuters, adulții au nevoie de cel puțin șapte ore pe noapte pentru a menține funcția cognitivă, memoria și echilibrul emoțional. Un somn insuficient afectează imediat starea de spirit și atenția, în timp ce problemele cronice de somn cresc riscul de diabet, obezitate, depresie, boli de inimă și chiar moarte prematură.
Așadar, care este impactul schimbărilor climatice asupra somnului nostru?
Ritmul nostru circadian - acel ceas biologic intern - necesită ca temperatura internă a corpului să scadă pe timp de noapte pentru un somn de calitate. Temperatura camerei ideală pentru somn este cuprinsă între 15°C și 19°C.
Creșterea temperaturilor exterioare face ca această temperatură corporală să fie din ce în ce mai greu de menținut, în special pentru cei care nu au aer condiționat. Paradoxal, utilizarea pe scară largă a aerului condiționat contribuie și mai mult la schimbările climatice prin utilizarea energiei fosile, care generează emisii.
Cercetările arată că impactul asupra somnului nostru este deja măsurabil. Studiul nostru din 2023, realizat pe 375 de adulți australieni, a arătat că oamenii pierd 12 minute pe noapte în cele mai calde nopți, comparativ cu cele mai reci (31°C față de 0,4°C temperaturile nocturne pe parcursul anului).
La nivel mondial, oamenii de știință preconizează că am putea pierde 50-58 de ore de somn anual pe persoană până la sfârșitul secolului dacă încălzirea continuă necontrolat. Acesta este unul dintre modurile în care schimbările climatice vor agrava inegalitățile geografice.
Condițiile calde și uscate tind de obicei să agraveze poluarea aerului. Pe măsură ce schimbările climatice cresc numărul de zile fierbinți și frecvența valurilor de căldură, rata incendiilor de vegetație va crește. Acest lucru adaugă o altă sursă de poluare a aerului, crescând emisiile de gaze cu efect de seră nocive și de particule în suspensie.
Poluarea aerului este asociată cu o sănătate mai precară, cu un risc crescut de boli cronice și de deces timpuriu.
De asemenea, poluarea aerului ne afectează somnul prin probleme respiratorii, inflamații și posibila perturbare a capacității sistemului nostru nervos de a regla somnul.
Iar iarna, gospodăriile ard lemne pentru încălzirea locuințelor, adăugând o altă sursă de emisii cu impact asupra climei. Poluarea aerului cauzată de arderile de lemn agravează afecțiunile respiratorii precum astmul, bronșita și boala pulmonară obstructivă cronică, compromițând și mai mult somnul.
Fie că este vorba de incendii de vegetație, valuri de căldură, inundații sau cicloane, fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense.
Odată cu aceste fenomene extreme, comunitățile afectate sunt bulversate pe scară largă. De la strămutarea în masă a populației la pierderea adăpostului, a securității și a resurselor esențiale, somnul se află probabil la coada listei de priorități atunci când se confruntă cu dezastre naturale.
Cu toate acestea, tulburările de somn sunt frecvente după aceste evenimente extreme. O analiză a cercetărilor efectuate la nivel mondial asupra supraviețuitorilor incendiilor de vegetație a arătat că două treimi dintre aceștia au suferit de insomnie și mai mult de o treime au raportat coșmaruri. Aceste efecte au persistat până la 10 luni după dezastru.
Chiar dacă nu ați experimentat în mod direct un eveniment meteorologic extrem, fluxul constant de catastrofe climatice din mass-media poate declanșa ceea ce psihologii numesc „anxietate climatică” - o teamă existențială care ține oamenii treji.
Cercetările confirmă că aceste preocupări legate de climă sunt legate de tulburări de somn, inclusiv dificultăți de adormire, insomnie și stare de veghe. Acestea apar la toate vârstele, afectând atât adulții tineri, cât și pe cei în vârstă.
Dacă îngrijorările legate de climă sau somnul insuficient vă afectează semnificativ viața, luați în considerare consultarea unui medic sau psiholog.
Din fericire, există câteva lucruri simple pe care le puteți face pentru a vă îmbunătăți șansele de a avea un somn bun. Acestea nu costă nimic sau costă foarte puțin și necesită doar puțină planificare înainte de culcare.
Pentru cameră:
- dormiți în cea mai răcoroasă cameră din casă (aceasta poate să nu fie dormitorul)
- țineți perdelele închise în timpul zilei pentru a limita încălzirea de la lumina soarelui
- porniți un ventilator - fluxul de aer vă poate reduce percepția asupra temperaturii (ajutând transpirația să se evapore mai repede) fără a răci efectiv camera
- alegeți lenjerie de pat ușoară și respirabilă (fibrele naturale funcționează cel mai bine)
- dacă temperaturile exterioare scad noaptea, deschideți ferestrele pentru a încuraja circulația aerului.
Pentru corp:
- faceți un duș rece înainte de culcare pentru a ajuta la scăderea temperaturii corpului
- sincronizarea exercițiilor fizice este importantă: încercați să faceți exerciții fizice la începutul zilei
- purtați haine ușoare din fibre naturale
- păstrați lângă pat un prosop umed sau o sticlă cu pulverizator pentru a vă umezi pielea
- mențineți-vă hidratat, dar evitați mesele copioase înainte de culcare.
Pe măsură ce ne adaptăm la schimbările climatice, un somn bun ar trebui să fie o prioritate absolută pentru sănătatea noastră.
Cu câteva ajustări practice ale mediului și obiceiurilor noastre, ne putem adapta la aceste schimbări, militând în același timp pentru soluții climatice mai ample care, în cele din urmă, ne vor ajuta pe toți să ne odihnim mai ușor.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
