De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
Scârțâitul mobilierului în timpul nopții nu este doar un simplu zgomot deranjant, ci are un efect major asupra psihicului.
Sunetele de scârțâit ale mobilierului sunt mai frecvente decât credem și au cauze în principal fizice. Lemnul, principalul material folosit în mobila tradițională, "respiră" constant, absorbând și eliberând umiditate. Acest proces duce la dilatarea și contracția lui, mai ales în funcție de temperatura și umiditatea aerului din cameră. Ca rezultat, în îmbinări sau la șuruburi pot apărea mici mișcări care produc acele sunete de scârțâit.
Mai mult, schimbările bruște de temperatură sau podelele și pereții care transmit vibrații pot amplifica aceste zgomote. Astfel, ceea ce pare uneori misterios este doar reacția naturală a materialelor la mediul înconjurător, potrivit Qqfurniture.
Impactul scârțâitului asupra psihicului: un efect surprinzător
Deși sunetul în sine pare neînsemnat, el poate avea un efect mai puternic asupra stării noastre mentale decât ne-am imagina. Noaptea, când liniștea domnește, creierul devine mult mai sensibil la orice zgomot neașteptat. Acest mecanism este legat de instinctul de supraviețuire, care activează un nivel crescut de alertă la orice potențial semnal de pericol.
Pentru persoanele predispuse la stres sau anxietate, scârțâitul mobilierului poate amplifica starea de neliniște, iar lipsa unei explicații clare poate conduce la gânduri și scenarii negative. În plus, zgomotele neregulate pot perturba somnul profund, afectând astfel sănătatea și energia zilnică, potrivit Sleep Foundation.
Cum să reducem anxietatea provocată de scârțâit?
Primul pas pentru a diminua disconfortul este să înțelegem mecanismul fizic din spatele acestor sunete. Conștientizarea faptului că "mobila reacționează la temperatură" ajută creierul să interpreteze zgomotul ca pe ceva nepericulos.
O altă metodă utilă este expunerea controlată: petrece câteva minute în timpul zilei într-o cameră unde mobila scârțâie, observând sunetele într-un context sigur. Astfel, creierul rescrie reacția instinctivă, reducând teama.
Pentru nopți mai liniștite, recomandarea este să folosești un zgomot de fundal calmant, precum white noise sau sunetele naturii, care să acopere scârțâiturile și să ofere un sentiment de siguranță.
Tehnici simple de relaxare imediată
Când scârțâitul te surprinde în momente tensionate, o respirație conștientă poate ajuta să reduci anxietatea: inspiră profund timp de 4 secunde, ține aerul 4 secunde, apoi expiră lent în 6-7 secunde. Această tehnică calmează sistemul nervos și ajută corpul să înțeleagă că nu există pericol real.
Prevenția zgomotelor și reducerea stresului nocturn
Dacă anumite piese de mobilier scârțâie des, o verificare simplă a șuruburilor și îmbinărilor, urmată de ungerea cu ulei sau ceară specială, poate reduce considerabil zgomotele.
Sentimentul că ai luat măsuri concrete controlează anxietatea, deoarece nevoia de ordine și siguranță în spațiul personal este un factor important pentru starea noastră de bine.
-
Cătălina Poiană (CMR), măsuri urgente pentru protecția medicilor17.02.2026, 10:01
-
Grăsimea de pe burtă, asociată cu diareea17.02.2026, 08:50
-
-
-
Când simți nevoia să vorbești cu cineva și nu știi de unde să începi16.02.2026, 17:43
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Ce aud oamenii în ultimele clipe de viață? Dezvăluirile cutremurătoare ale unui cercetător
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Importanța relațiilor pentru o minte sănătoasă. Familia și prietenii: pilonii unei minți sănătoase
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
EXCLUSIV Motivul incredibil pentru care adulții și copiii adoră să se teamă de Halloween
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
