De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier. Ce probleme psihice ai putea avea dacă nu îți amintești ce ai...
Vezi și: Poluarea aerului, asociată cu formarea cheagurilor de sânge
Visele au fascinat omenirea de-a lungul timpului, fiind sursă de inspirație, introspecție și mister. Deși unii oameni își pot aminti detaliat experiențele nocturne, alții nu rețin nimic din ceea ce au visat.
Un nou studiu realizat de cercetători italieni sugerează că abilitatea de a-ți aminti visele nu ține doar de întâmplare. Persoanele care tind să-și lase mintea să hoinărească în timpul zilei au mai multe șanse să-și amintească visele de peste noapte.
între martie 2020 și martie 2024, oamenii de știință de la mai multe instituții italiene de cercetare au desfășurat un amplu studiu pentru a identifica factorii care influențează capacitatea de a-și aminti visele. Publicat în revista Communications Psychology, studiul a implicat 217 adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani.
Participanții nu s-au limitat la completarea unor jurnale de vise; aceștia au fost supuși testărilor cognitive, au purtat brățări de monitorizare a somnului și, în cazul unui subgrup, au avut activitatea cerebrală monitorizată pe parcursul nopții.
Cercetările din anii '50 s-au concentrat inițial pe somnul REM (Rapid Eye Movement), considerat a fi principalul stadiu al visării. Ulterior, s-a descoperit că visele apar și în stadiile non-REM, deși acestea sunt mai puțin vii și mai greu de reținut.
Vezi și: Manichiura soap nails, tendința care domină în 2025. Îți va face mâinile să strălucească
Studiul identifică trei factori principali care determină capacitatea de a-ți aminti visele:
Atitudinea față de vise: Participanții care consideră visele semnificative și demne de atenție sunt mai predispuși să le rețină. Această concluzie s-a bazat pe un chestionar în care respondenții au evaluat afirmații precum "visele sunt o modalitate de a-mi înțelege sentimentele adevărate" sau "visele sunt doar zgomot mental fără sens".
Tendința de a visa cu ochii deschiși: Persoanele care se surprind frecvent pierdute în gânduri spontane pe parcursul zilei sunt mai predispuse să-și amintească visele. Această legătură se explică prin faptul că atât visarea cu ochii deschiși, cât și visarea nocturnă implică aceleași rețele cerebrale asociate cu reflecția asupra sinelui și experiențele mentale interne.
Tiparele de somn: Persoanele care au perioade mai lungi de somn ușor (N2) și mai puțin somn profund (N3) au o capacitate mai mare de a-și aminti visele. Somnul profund produce unde cerebrale lente care consolidează amintirile, dar reduc probabilitatea de a reține visele.
Vise - FOTO: Freepik@mixzer
Vârsta influențează, de asemenea, amintirea viselor. Participanții mai tineri au avut o capacitate mai bună de a-și aminti detalii specifice din vise. În schimb, persoanele mai în vârstă au raportat mai des "vise albe" – senzația că au visat, dar fără a putea reține conținutul exact.
Vezi și: Planta care aduce bogăție și fericire în casă. Puțini știu secretul ei uimitor, demonstrat de NASA
Cercetătorii au observat și o variație sezonieră în amintirea viselor. Participanții au raportat mai puține vise în timpul iernii comparativ cu primăvara și toamna. Deși schimbările de rutină a somnului nu explică acest fenomen, o posibilă cauză ar putea fi variația expunerii la lumină, care influențează chimia cerebrală implicată în formarea și reamintirea viselor.
Pentru a reduce interferențele cu amintirea viselor, participanții au folosit reportofoane pentru a descrie, în fiecare dimineață, tot ce și-au amintit din perioada imediat anterioară trezirii. De asemenea, au purtat dispozitive numite actigrafe, care monitorizează calitatea, durata și momentele somnului.
Un subgrup de 50 de participanți a purtat bande speciale cu electrozi pentru a înregistra activitatea cerebrală în timpul somnului, permițând corelarea amintirii viselor cu măsurători obiective.
"Constatările noastre sugerează că amintirea viselor nu este doar o chestiune de întâmplare, ci reflectă modul în care interacționează atitudinile personale, trăsăturile cognitive și dinamica somnului", afirmă profesorul Giulio Bernardi de la IMT School for Advanced Studies Lucca.
Autorii studiului plănuiesc să folosească aceste descoperiri pentru cercetări viitoare, mai ales în domeniul clinic. Investigarea tiparelor de visare ar putea contribui la înțelegerea tulburărilor neurologice și psihiatrice, oferind indicii timpurii asupra unor afecțiuni de sănătate mentală.
Descoperirile acestui studiu nu doar că lămuresc mecanismele amintirii viselor, dar oferă și perspective pentru domeniul sănătății mintale. Schimbările în tiparele viselor ar putea deveni indicatori ai unor afecțiuni neurologice sau psihiatrice. Pe viitor, cercetătorii își propun să analizeze rolul viselor în procesarea emoțiilor și consolidarea memoriei, deschizând noi direcții pentru înțelegerea conștiinței umane.
Pe parcursul somnului, creierul trece prin diferite etape, fiecare având un rol specific. În timpul somnului REM, când visele sunt cele mai intense, activitatea cerebrală se aseamănă cu cea din starea de veghe. Regiunile asociate cu memoria, emoțiile și procesarea vizuală devin extrem de active, în timp ce zonele responsabile pentru raționamentul logic și controlul motor sunt inhibate.
Această combinație favorizează apariția unor scenarii onirice intense și uneori ilogice. Studiul sugerează că persoanele cu o activitate cerebrală mai dinamică în timpul somnului REM și o tranziție mai ușoară între etapele somnului sunt mai predispuse să își amintească visele. Aceste descoperiri deschid calea pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor prin care creierul procesează și stochează informații pe timpul nopții.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
