Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă schimbări care pot îmbunătăți somnul. Iată care sunt acestea. De cât somn avem nevoie, de fapt?
Un procent semnificativ din populația SUA – aproximativ 10% – suferă de insomnie cronică, iar milioane de oameni raportează o calitate scăzută a somnului. Cercetările recente arată că un somn deficitar poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de boli cardiovasculare.
Dr. Julio Fernandez-Mendoza, profesor la Penn State College of Medicine, explică importanța somnului, diferențele de necesități de somn între adolescenți și adulți, precum și strategiile eficiente pentru a îmbunătăți calitatea somnului fără medicamente.
Durata optimă a somnului variază în funcție de vârstă.
- Adulții care dorm între șapte și opt ore pe noapte au cea mai bună stare de sănătate, atât fizică, cât și mentală.
- Persoanele de peste 65 de ani pot avea nevoie de doar șase până la șapte ore, fără a fi necesar să își facă griji dacă dorm mai puțin.
- Adolescenții au cea mai mare nevoie de somn, având nevoie de cel puțin nouă ore pe noapte, iar copiii mai mici pot necesita chiar mai mult.
Cercetările conduse de Dr. Fernandez-Mendoza au demonstrat o legătură între insomnie și hipertensiune arterială, ceea ce poate duce la un risc crescut de boli cardiovasculare.
Atât la adolescenți, cât și la adulți, lipsa somnului și insomnia pot duce la creșterea nivelului de stres, dezechilibre hormonale și inflamații în organism.
Aceste probleme apar înainte de instalarea unor afecțiuni mai grave, cum ar fi bolile de inimă.
Există câteva reguli esențiale care pot îmbunătăți considerabil somnul:
- Trezirea la aceeași oră în fiecare zi - Menținerea unui program de somn stabil ajută la reglarea ritmului circadian.
- Folosirea patului doar pentru somn și activitate sexuală - Evitarea altor activități în pat poate contribui la un somn mai odihnitor.
- Dacă nu poți dormi, nu rămâne în pat treaz - Este recomandat să te ridici, să mergi într-o altă cameră și să faci o activitate relaxantă.
- Continuarea activităților zilnice chiar și după o noapte proastă de somn - Evitarea somnului de recuperare, a dormitului prelungit sau a somnului de după-amiază.
- Mergerea la culcare doar atunci când simți somnolență - Acest lucru ajută la consolidarea unui ciclu de somn natural.
- Creșterea treptată a duratei somnului - Se recomandă pornirea de la minim cinci ore pe noapte, adăugând câte 15 minute pe săptămână.
Dacă aceste metode nu funcționează, se recomandă consultarea unui specialist în somnologie.
Adolescența este o perioadă unică de dezvoltare, cu modificări fizice, emoționale și comportamentale semnificative. Ritmul circadian al adolescenților se modifică în timpul pubertății, ceea ce îi face să fie mai activi noaptea și să aibă dificultăți în a se trezi dimineața.
Din păcate, orele de început ale școlii sunt adesea în conflict cu acest ritm biologic, afectând performanța academică și sănătatea generală a adolescenților. Studiile arată că școlile care încep mai târziu sunt mai bine aliniate la nevoile biologice ale elevilor.
Părinții pot ajuta adolescenții să își îmbunătățească somnul prin stabilirea unor reguli, cum ar fi oprirea temelor și a dispozitivelor electronice cu ceva timp înainte de culcare și trezirea treptată mai devreme în weekenduri, pentru a evita schimbările bruste de program.
Persoanele care au dificultăți cu somnul, suferă de oboseală cronică sau prezintă simptome precum sforăitul sau scrâșnitul dinților ar trebui să consulte un specialist.
Tratamentul nu înseamnă neapărat administrarea de medicamente scumpe.
Există terapii comportamentale eficiente, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, considerată tratamentul de primă linie. De asemenea, terapia cu lumină poate ajuta la reglarea ritmului circadian.
În concluzie, un somn de calitate este esențial pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase și consultarea unui specialist atunci când este necesar pot face o diferență majoră în îmbunătățirea somnului și a stării generale de bine.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
