De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Vezi și: Dieta care alimentează cancerul. E un trio periculos care duce la apariția cancerului
Conspirațiile sunt adesea privite ca rezultatul dezinformării sau al lipsei de educație științifică. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cercetători din Marea Britanie sugerează că, dincolo de aceste explicații, un factor psihologic esențial joacă un rol major: ciuda.
Persoanele care se simt dezavantajate față de experți sau autorități pot adopta teorii ale conspirației ca o formă simbolică de contestare a puterii, chiar dacă acest lucru le afectează propria poziție.
Cercetătorii de la Staffordshire University și University of Birmingham au analizat motivațiile psihologice din spatele credințelor conspiraționiste și au descoperit că resentimentul joacă un rol crucial. Studiul, publicat în Journal of Social Issues, arată că oamenii care se simt amenințați sau subapreciați sunt mai predispuși să respingă opiniile experților și consensul științific.
"Motivațiile psihologice legate de ciudă apar atunci când oamenii se simt în dezavantaj competitiv, mai ales în momente de incertitudine, amenințare sau subapreciere.
Ciuda este dorința de a ‘echilibra terenul de joc’ prin încercarea de a-i doborî pe ceilalți, deoarece pare că nu există altă opțiune. Teoriile conspirației pot satisface această nevoie prin respingerea opiniilor experților și a consensului științific", explică David Gordon, cercetător principal de la Staffordshire University.
Deși pare un comportament contraproductiv, ciuda a avut un rol istoric în modelarea societății, inclusiv în menținerea cooperării și echității sociale.
Vezi și: Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Ipoteza cercetătorilor a fost testată prin trei studii care au implicat peste 1.000 de participanți. Rezultatele au arătat că ciuda este un predictor semnificativ al credințelor conspiraționiste, inclusiv al teoriilor legate de COVID-19.
Primul studiu, desfășurat pe un eșantion de 301 rezidenți britanici, a măsurat nivelul de ciudă, credințele conspiraționiste și factori psihologici precum sentimentul de amenințare, lipsa de putere politică și disconfortul în fața incertitudinii.
Un al doilea studiu, cu 405 participanți, a confirmat concluziile inițiale, evidențiind că incertitudinea joacă un rol esențial. Atunci când oamenii se simt nesiguri, ciuda devine un mecanism prin care își explică dezavantajul și își justifică respingerea autorităților.
Vezi și: Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Teoria conspirației - FOTO: Freepik
"Nu sugerăm că oamenii aleg în mod conștient să fie ciudoși atunci când cred și răspândesc teorii conspiraționiste. În schimb, concluziile noastre sugerează că sentimentele de dezavantaj pot declanșa un răspuns psihologic comun – ciuda – care îi face pe indivizi mai receptivi la teoriile conspirației", explică Megan Birney, coautoare a studiului de la University of Birmingham.
Această perspectivă schimbă modul în care ar trebui să înțelegem adepții teoriilor conspirației. Nu este vorba doar despre lipsa de informare, ci despre o reacție la o percepție a inegalității.
Când oamenii nu au cunoștințe științifice solide, pot simți că sunt în dezavantaj față de experți. În loc să accepte această diferență, unii aleg să respingă consensul științific și să creadă că "se ascunde adevărul" despre schimbările climatice sau vaccinuri. Această negare poate oferi un sentiment de superioritate, permițându-le să "inverseze" balanța puterii percepute.
De asemenea, cei care se simt lipsiți de influență politică folosesc teoriile conspirației pentru a delegitima instituțiile. Dacă guvernele, corporațiile și oamenii de știință sunt văzuți drept conspiratori răuvoitori, adepții conspirațiilor pot explica astfel propriul lor sentiment de neputință.
Dacă ciuda joacă un rol în adoptarea teoriilor conspirației, combaterea acestora nu se poate limita la oferirea de informații corecte. Este necesară o abordare mai profundă, care să vizeze sentimentele de dezavantaj, insecuritate și inegalitate.
"Dacă înțelegem credințele conspiraționiste ca o manifestare a ciudei – un răspuns la dezavantaje sociale și economice reale sau percepute – atunci lupta împotriva dezinformării trebuie să fie legată și de probleme mai ample, cum ar fi insecuritatea financiară și inegalitatea", adaugă Gordon.
Această cercetare sugerează că nu este suficient să combatem conspirațiile prin educație științifică sau verificarea faptelor. Trebuie să înțelegem de ce oamenii aleg să le creadă și cum putem reduce senzația de marginalizare care alimentează aceste credințe.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
