Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Obiceiuri obişnuite, de zi cu zi, cum ar fi discuţiile cu prietenii, petrecerea timpului în natură sau activităţile antrenante din punct de vedere mental, pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală, conform unui nou studiu realizat la Universitatea Curtin din Australia, transmite luni agenţia Xinhua, citează Agerpres.
Studiul, la care au participat peste 600 de adulţi din statul Australia de Vest, a constatat că persoanele care s-au angajat în conversaţii zilnice au obţinut un scor cu 10 puncte mai mare pe o scară standard a sănătăţii mintale comparativ cu persoanele care au făcut acest lucru rar, a anunţat duminică echipa de cercetătorii de la Universitatea Curtin.
Expunerea zilnică la natură a fost asociată cu o creştere cu cinci puncte, în timp ce interacţiunile sociale regulate, activitatea fizică, practicile spirituale şi ajutarea altora au contribuit, de asemenea, la îmbunătăţirea sănătăţii mintale, potrivit unui comunicat de presă al universităţii din Australia de Vest.
Aceste constatări, publicate în jurnalul ştiinţific SSM-Mental Health, evidenţiază beneficiile acestor activităţi accesibile, cu costuri reduse, pentru menţinerea sănătăţii mintale, a declarat Christina Pollard, cercetătoare principală în cadrul studiului.
"Acestea nu sunt programe costisitoare sau intervenţii clinice - sunt comportamente care fac deja parte din viaţa multor oameni şi pot fi uşor încurajate prin mesaje de sănătate publică", a declarat Pollard.
"Conectarea regulată cu ceilalţi - chiar şi o discuţie zilnică -, poate face o diferenţă măsurabilă în ceea ce priveşte modul în care se simt oamenii. În mod similar, petrecerea timpului în aer liber sau efectuarea unor activităţi care necesită gândire şi concentrare, cum ar fi să dezlegi cuvinte încrucişate, să citeşti sau să înveţi o limbă nouă, oferă o resetare mentală", a precizat ea.
Rezultatele susţin investiţiile în iniţiative pentru sănătatea mintală la nivel de comunităţi, care nu se opresc la sensibilizare, a spus Pollard.
"Este vorba despre prevenţie, nu doar despre tratament - despre a ajuta oamenii să aibă o bună sănătate mintală înainte de a atinge un moment de criză", a adăugat ea.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
