Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Când pandemia de COVID-19 a izbucnit la începutul anului 2020, restricțiile impuse au făcut ca accesul la îngrijirea sănătății mintale în format fizic să devină dificil sau chiar imposibil.
Atât terapeuții, cât și pacienții au fost nevoiți să se adapteze rapid, mutându-se în mediul online aproape peste noapte.
Mulți specialiști se întrebau: poate terapia prin ecran să ofere același sprijin real pentru cei care suferă de depresie, anxietate sau traumă?
Un studiu recent realizat în Suedia vine cu răspunsuri clare. Cercetătorii au urmărit evoluția a 2.300 de pacienți tratați în sistemul public de sănătate mintală timp de șase ani - trei ani înainte de pandemie și trei ani în timpul acesteia.
Obiectivul a fost să se compare rezultatele tratamentelor pentru afecțiuni frecvente precum depresia, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) și tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), potrivit Reuters.
În perioada pandemiei, aproape jumătate din ședințele de terapie s-au desfășurat online, o creștere uriașă față de cele doar 4% înainte de COVID. Cu toate acestea, eficiența tratamentelor nu a scăzut. Simptomele pacienților s-au ameliorat într-un ritm similar cu cel din perioada anterioară.
Concret, 38% dintre pacienții cu depresie au atins starea de recuperare, la fel ca 56% dintre cei cu anxietate generalizată, 46% dintre cei cu OCD și 59% dintre cei diagnosticați cu PTSD. Proporțiile au rămas aproape identice înainte și în timpul pandemiei.
Deși nu există un singur motiv clar pentru care terapia online este eficientă, studiul sugerează că elementele esențiale ale unei intervenții de calitate, construirea unei relații de încredere între terapeut și pacient, aplicarea metodelor bazate pe dovezi și monitorizarea progresului, pot fi menținute și în mediul digital.
Mai mult, pentru unii pacienți, faptul că pot participa la terapie din confortul propriei case poate contribui la o deschidere mai mare și o prezență mai constantă.
Terapia online aduce și alte avantaje practice: este mai accesibilă pentru persoanele care locuiesc departe, au mobilitate redusă sau programe încărcate. Iar în contextul unei crize sanitare, cum a fost pandemia, menținerea tratamentului activ a făcut o diferență majoră pentru mulți pacienți.
Totuși, studiul nu a inclus copii, persoane în criză psihiatrică acută sau cu tulburări psihotice severe, categorii pentru care terapia față în față rămâne esențială.
De asemenea, succesul terapiei online depinde de existența unei conexiuni stabile la internet, a unui spațiu privat și a capacității pacientului de a se angaja într-o relație terapeutică prin intermediul ecranului.
Important este și cum se face terapia online: nu este suficientă activarea unei camere video. În cadrul studiului, clinicile au folosit metode validate științific și au urmărit îndeaproape evoluția pacienților, aspecte care au contribuit semnificativ la eficiența tratamentelor.
Concluzia cercetării este clară: terapia online, dacă este implementată corect, poate fi la fel de eficientă ca cea tradițională, chiar și în perioade de criză profundă. Nu există o soluție unică pentru toți pacienții, însă oferirea posibilității de alegere, fără a compromite calitatea îngrijirii, este cheia succesului.
Pentru că, în cele din urmă, nu contează unde are loc terapia. Contează că are loc. Și că funcționează.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
