Atac de panică vs atac de anxietate – asemănări și deosebiri, cauze și diagnosticare

Acest lucru este de înțeles, având în vedere că acestea împărtășesc unele simptome comune. Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății mentale folosesc acești termeni pentru simptome și tulburări specifice și asta pentru că au caracteristici diferite.

Anxietatea este în esență ceea ce experimentăm atunci când ne îngrijorăm de un eveniment viitor — anticipând un rezultat rău care s-ar putea întâmpla. Anxietatea face parte din răspunsurile emoționale și protectoare înrădăcinate în corpul uman. Ea devine o problemă atunci când este de lungă durată, excesivă și perturbatoare pentru viața de zi cu zi, caz în care se numește o tulburare de anxietate. Deși simptomele de anxietate intensă se pot simți ca un atac, "atacul de anxietate" nu este un diagnostic recunoscut. Diferențele dintre panică și anxietate sunt cel mai bine descrise în ceea ce privește intensitatea simptomelor și durata de timp în care apar principalele simptome. Atacurile de panică ating de obicei vârful la aproximativ 10 minute, în timp ce anxietatea poate dura luni de zile.

Un atac de panică este diferit. Este asociat cu un debut foarte brusc de frică intensă din cauza unui sentiment de amenințare care se întâmplă chiar acum, răspunsul de luptă sau de fugă activându-se în fața percepției pericolului imediat. Se declanșează această alarmă. Un atac de panică se caracterizează printr-o creștere bruscă a fricii sau disconfortului intens, însoțită de alte simptome fizice și mentale. Atacurile de panică sunt episodice și, de obicei, ating un vârf în câteva minute sau ore.

Ce este însă un atac de panică? Ce este un atac de anxietate? Cauzele atacului de panică vs. atacului de anxietate.

Atacul de anxietate reprezintă un termen medical formal. Unii oameni îl pot folosi pentru a se referi la un răspuns emoțional și fizic la anumiți factori de stres la care este supusă o persoană. Atacurile de panică sunt episoade de anxietate intensă care duc la simptome cognitive, emoționale și fizice severe. Atacurile de panică sunt frecvente la persoanele cu tulburare de panică, dar oricine poate experimenta un astfel de atac în timpul vieții. Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a 5-a, revizuirea textului (DSM-5-TR) include atacurile de anxietate ca diagnostic de sine stătător. În schimb, manualul de referință enumeră tulburările de anxietate. Acestea includ următoarele condiții:

• tulburare de anxietate generalizată

• tulburare de panică

• tulburare de anxietate de separare

• agorafobie fără antecedente de tulburare de panică

• tulburare de anxietate socială

• fobie specifică

Anxietatea este o experiență de obicei legată de anticiparea sau gestionarea unei situații, experiențe sau evenimente stresante. Această stare de anxistate poate să apară treptat sau se poate instala brusc. Fiecare dintre noi trăiește în anumite contexte de viață o stare de neliniște sau nesiguranță cu privire la ceea ce urmează să se întâmple. Atunci când vorbim însă despre simptomele anxietății acestea includ:

• îngrijorare

• suferinţă

• frică

Când aceste simptome apar brusc și intens, o persoană se poate referi la ele ca fiind un atac de anxietate, însă acestea pot descrie un atac de panică sau un episod de anxietate severă.

Toata lumea este diferiă si fiecare dintre noi se poate simți îngrijorat într-o varietate de situații, în raport cu numeroase lucruri sau evenimente. S-ar putea să ne simțim îngrijorați de o primă întâlnire, de un interviu de angajare pentru un job la care ne dorim foarte mult să fim acceptați, înainte de un examen sau atunci când avem o problemă personală neașteptată și la care trebuie să găsim rapid rezolvare. Această anxietate poate fi de la una ușoară până la una severă, în funcție de resursele emoționale interioare și de sprijinul pe care îl avem la cei din jurul nostru.

Atacurile de panică apar brusc și implică o frică intensă și adesea copleșitoare. Un atac de panică se instalează adesea cu simptome fizice foarte provocatoare, cum ar fi o bătăi intense de inimă, dificultăți de respirație sau instalarea unei senzații intense de greață. Manualul DSM-5-TR recunoaște atacurile de panică și le clasifică ca neașteptate sau așteptate. Atacurile de panică neașteptate pot apărea fără o cauză evidentă. Atacurile de panică așteptate sunt provocate de factori de stres externi, cum ar fi fobiile (iar persoana în cauză cunoaște modul în care corpul său va reacționa dacă este expusă la evenimentul sau obiectul care îi crează fobia). Atacurile de panică se pot întâmpla oricui, dar a avea mai mult de unul poate fi un semn de tulburare de panică, o stare de sănătate mintală caracterizată prin atacuri de panică bruște și repetate.

Simptomele atacului de panică vs. atacului de anxietate

Deoarece atacurile de anxietate sunt o conditie sau o experiență formală, nu există criterii sau simptome specifice de diagnosticare pentru acestea. Un atac de panică poate provoca simptome fizice și emoționale, inclusiv:

• teamă și îngrijorare

• suferință intensă

• teama de a muri sau de a pierde controlul

• un sentiment de detașare de lume (dealizare) sau de sine (depersonalizare)

• palpitații cardiace sau o frecvență cardiacă accelerată

• durere în piept

• scurtarea respirației

• senzaţie de apăsare în gât sau senzaţie de sufocare

• gură uscată

• transpiraţie

• frisoane sau bufeuri

• tremor

• amorțeală sau furnicături (parestezie)

• greaţă, dureri abdominale sau probleme digestive

• cefalee

• senzație de leșin sau amețeală

Poate fi dificil să știm când avem un atac de panică. Este important să reținem următoarele aspecte și anume:

Cauza: anxietatea este în mod obișnuit legată de ceva ce percepem ca fiind stresant sau amenințător. Atacurile de panică sunt întotdeauna legate de stresori și cel mai adesea sursele apar din senin.

Nivelul de stres: în timp ce anxietatea poate fi ușoară, moderată sau severă, atacurile de panică sunt experiențe intense. De exemplu, este posibil să nu ne putem mișca sau să nu putem să reacționăm în niciun fel atunci când avem un atac de panică.

Răspuns luptă sau fugă: în timpul unui atac de panică, răspunsul autonom de luptă sau fugă al corpului preia controlul. Simptomele fizice sunt adesea mai intense decât atunci când ne simțim anxioși, în mod general.

Viteza de debut: atacurile de panică apar de obicei brusc și pot dura câteva minute sau ore.

Efect: atacurile de panică pot declanșa îngrijorări intense sau temeri legate de un alt atac. Acest lucru poate avea un efect asupra comportamentului nostru, determinându-ne în mod repetat să evităm locurile sau situațiile în care credem că putem fi expuși riscului unui atac de panică.

Anxietatea, în general, poate fi mai probabilă atunci când suntem expuși la factori de risc, inclusiv

• experimentarea traumei sau asistarea la evenimente traumatice (în copilărie sau la vârsta adultă)

• experimentarea unui eveniment de viață stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau divorțul

• confruntarea cu stres continuu și îngrijorări multiple, cum ar fi responsabilitățile legate de muncă, conflictele din familie, probleme de sănătate ale membrilor familiei sau probleme financiare

• trăirea cu o afecțiune cronică de sănătate sau cu o boală care ne pune viața în pericol

• faptul că avem personalitate anxioasă

• suferim de altă afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi depresia

• avem membri apropiați ai familiei care au, de asemenea, anxietate sau tulburare de panică

• consumăm droguri sau alcool

Diagnosticarea atacului de panică vs. atacului de anxietate

Deoarece nu este o condiție formală, profesioniștii din domeniul sănătății nu au cum să pună un diagnostic pentru atacul de anxietate. În schimb, dacă avem anxietate persistentă sau atacuri de panică, acestea se pot diagnostica ca fiind o tulburare de anxietate.

"Există condiții emoționale foarte diferite", ne spune Ricks Warren, Ph.D., profesor clinic de psihiatrie la Universitatea din Michigan. ”Anxietatea este o afecțiune definită ca fiind excesivă, persistentă, dificil de controlat grijile asupra unui eveniment iminent, cum ar fi moartea sau boala, sau chiar evenimente minore, cum ar fi întârzierea pentru o programare sau alte rezultate incerte. Simptomele includ oboseală, hipervigilență, neliniște și iritabilitate și sunt adesea cronice. Atacurile de panică, pe de altă parte, sunt scurte izbucniri de frică intensă, adesea marcate de creșterea frecvenței cardiace, dureri în piept, ușurință sau dificultăți de respirație. De obicei, durează mai puțin de 30 de minute, ar putea apărea o dată în viață sau în mod repetat, uneori fără un motiv aparent.” Din punct de vedere biologic, atacurile de panică sunt asociate cu sistemul nervos autonom și amigdala, zone concepute pentru a detecta amenințarea și pericolul. Anxietatea este asociată cu cortexul prefrontal care are legătură cu planificarea și anticiparea.

În toată această amestecătură de termeni și de condiții de mediu sau de contexte și situații care pot duce la atac de panică sau la atac de anxietate este important să nu uităm să fim atenți la corpul nostru și la modul în care lumea din jur este integrată în universul nostru interior. Pe lângă tratamentul medicamentos care se impune în unele situații grave și care ne afectează viața de zi cu zi, este important să urmăm un proces terapeutic cu un psiholog sau un psihoterapeut. Într-un context de genul, putem înțelege sursa anxietății și a atacurilor de panică, dar putem să ne creăm și instrumente sau șabloane de comportament care să ne ajute să navigăm cu mai mare ușurință atunci când suntem copleșiti de puterea emoțiilor.

Referințe:

”Îmblânzirea anxietății”, de Judson Brewer

”Născut anxios”, de Daniel P. Keating

”Ajută-te singur în caz de atac de panică”, de Radu Vrasti

Autor: Cătălin Durlă – Psihoterapeut la Clinica Aproape