Un nou studiu sugerează că trecerea masivă la munca de acasă, accelerată după pandemia de COVID-19, este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală. Cele mai vulnerabile persoane par a fi angajații care locuiesc singuri.
Munca de la distanță a fost privită, în ultimii ani, ca o revoluție a echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Fără navetă, cu mai multă flexibilitate și autonomie, modelul a fost adoptat pe scară largă în multe industrii.
Însă datele recente ridică o întrebare incomodă: poate această libertate să vină la pachet cu un cost ascuns pentru sănătatea psihică?
Cercetarea publicată în Science a analizat datele a 588.322 de persoane din cinci sondaje majore realizate în Statele Unite între 2011 și 2024. Pentru a evita distorsiunile generate de pandemia COVID-19, cercetătorii au exclus anii de vârf ai crizei sanitare.
Au fost comparate două categorii principale de angajați:
Rezultatele arată o tendință clară: angajații care lucrează predominant de la distanță raportează o creștere ușoară, dar semnificativă, a stresului psihologic în anii de după pandemie.
În același timp, cercetătorii au observat că acești angajați:
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului vizează diferențele de impact în funcție de modul de viață, conform Daily Mail.
Persoanele care locuiesc singure și lucrează de acasă au prezentat o creștere a stresului psihologic de aproape două ori mai mare comparativ cu cele care locuiesc cu parteneri, familie sau colegi de apartament.
Cercetătorii explică acest fenomen prin lipsa contactului social cotidian, care, în mod obișnuit, este asigurat de mediul de lucru.
Un aspect subliniat de autori este rolul interacțiunilor sociale aparent banale de la locul de muncă sau din viața de zi cu zi.
Potrivit acestora, chiar și gesturi simple precum:
pot contribui semnificativ la menținerea echilibrului emoțional.
În absența acestora, munca de acasă poate deveni un factor de izolare socială progresivă, mai ales pentru persoanele care nu au un alt context social activ.
Analiza cercetătorilor arată că munca de la distanță ar putea explica aproximativ o treime din creșterea totală a suferinței psihologice observate în perioada studiată.
Totuși, autorii subliniază că nu este un factor unic. Alte elemente economice, sociale și post-pandemice, contribuie, de asemenea, la această tendință.
„Munca la distanță poate fi considerată un factor semnificativ, dar nu singurul”, au precizat cercetătorii.
Deși amploarea studiului este una impresionantă, autorii atrag atenția asupra unor limite:
Rezultatele vin într-un context mai larg în care problemele de sănătate mintală sunt în creștere în mai multe țări europene.
În Anglia, datele NHS arată că 2,24 milioane de persoane sunt în prezent în contact cu serviciile de sănătate mintală, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. De asemenea, numărul persoanelor aflate în tratament sau pe liste de așteptare a crescut cu aproximativ 850.000 față de începutul anului 2020.
Experții avertizează că presiunea asupra sistemelor de sănătate mintală continuă să crească, pe fondul schimbărilor sociale accelerate.
Pe lângă efectele asupra sănătății psihice, cercetările anterioare au mai indicat posibile comportamente de risc asociate muncii de acasă, inclusiv creșterea consumului de alcool în rândul unor angajați care lucrează izolat.
În acest context, specialiștii subliniază necesitatea unei abordări mai echilibrate a muncii la distanță, care să includă nu doar eficiența profesională, ci și componenta de sănătate mintală și interacțiune socială.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
