O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Anxietatea poate lovi adesea pe neașteptate, mai ales atunci când ești înconjurat de cei dragi. Cu toate acestea, un sfat viral pe TikTok și Instagram sugerează că aplicarea de gheață la ceafă poate ajuta la calmarea anxietății.
Experții în sănătate mintală au confirmat că, deși atingerea gheții se poate simți ca un șoc pentru sistem, atunci când este aplicată strategic, aceasta declanșează modificări fiziologice care ajută la reglarea stresului.
Expunerea la frig pe ceafă sau pe piept declanșează stimularea nervului vagal, care reduce mecanismul de luptă sau de fugă al organismului. Ashwini Nadkarni, director medical asociat al Brigham Psychiatric Specialties la Brigham and Women's Hospital și profesor asistent la Harvard Medical School, consideră că aplicarea gheții pe ceafă poate ajuta la gestionarea anxietății.
Nervul vag, o parte a sistemului nervos parasimpatic, joacă un rol crucial în controlul funcțiilor automate precum respirația, ritmul cardiac și digestia. Ajută la dezactivarea sistemului nervos simpatic, care este responsabil pentru răspunsul „luptă sau fugi”.
Atunci când este stresat sau speriat, răspunsul „luptă sau fugi” crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, conducând la concentrarea pe supraviețuire. Cu toate acestea, sistemul nervos parasimpatic și nervul vag ajută la restabilirea unei stări stabile atunci când stresul a trecut.
Răspunsul „luptă sau fugi” este crucial în situații de pericol fizic, dar poate fi obositor pentru corp și minte atunci când nu este în pericol de moarte. Activarea nervului vag și a sistemului nervos parasimpatic semnalează că organismul nu este în pericol de moarte, permițând calmul și relaxarea.
Nervul vag, cel mai lung nerv cranian din corp, face parte din sistemul nervos parasimpatic, care controlează funcțiile nevoluntare precum ritmul cardiac și digestia. Acesta acționează ca o forță opusă sistemului nervos simpatic, care guvernează mecanismul de luptă sau de fugă. Sistemul parasimpatic acționează ca o frână, permițând corpului să se relaxeze și să se refacă.

Foto: Freepik @Wavebreak Media
Atunci când organismul este în stare de luptă sau de fugă, gheața care atinge ceafa stimulează nervul vag și sistemul nervos parasimpatic, contracarând răspunsul de luptă sau de fugă.
Această stimulare poate crea bucle de feedback în corp și creier, reducând ritmul cardiac al organismului și anxietatea. Pentru a realiza acest lucru, o persoană își poate scufunda capul în apă rece, poate face o baie sau un duș rece, își poate stropi fața cu apă rece sau poate bea apă foarte rece.
Pentru a realiza acest lucru, persoanele se pot angaja, de asemenea, în activități reci, cum ar fi înotul, scăldatul, dușul, stropirea feței cu apă rece sau consumul de apă foarte rece. Acest lucru ajută la menținerea unei temperaturi centrale scăzute și la reducerea anxietății.
Citește și: Cât de utile sunt paiele în prevenirea cariilor și a petelor dentare. Impactul lor asupra sănătății dentare
Pentru a opri anxietatea, încercați să fredonați, să râdeți sau să faceți gargară cu apă pentru a stimula nervul vagal, care poate întrerupe atacurile de panică. Nervul vag trece atât prin laringe, cât și prin faringe, iar pe măsură ce corzile noastre vocale vibrează, secțiuni ale nervului vag sunt stimulate, scoțând corpul din modul luptă sau fugi.
Respirațiile lungi și profunde printr-un pai sau strângerea buzelor pot stimula sistemul nervos parasimpatic, reglând ritmul cardiac și creând o buclă de feedback pentru relaxare și calm.
Stați jos și ridicați-vă picioarele pentru a promova relaxarea și a lua piciorul de pe accelerație. Anxietatea severă poate fi gestionată punând gheață pe gât sau un pahar înalt de apă rece ca gheața pentru a declanșa răspunsul organismului de „odihnă și digestie” și a ajuta la calmarea rapidă. Aceste metode pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății în timpul sezonului de iarnă și după.
-
-
Cum să-ți temperezi ieșirile nervoase fără să spargi nimic25.02.2026, 09:27
-
Leziunile la cap pot provoca modificări cerebrale permanente25.02.2026, 09:26
-
-
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Blue Monday: mit mediatic sau realitate medicală
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
