De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență

Cercetările internaționale sugerează că aceste obiceiuri pot contribui la reducerea riscului de demență, una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale viitorului.

Un tablou îngrijorător: demența, o provocare globală în creștere

Demența a devenit una dintre cele mai importante cauze de mortalitate în Australia, iar tendința este similară în multe țări dezvoltate. În prezent, aproximativ 446.000 de persoane trăiesc cu o formă de boală cerebrală care afectează memoria, gândirea și comportamentul.

Estimările sunt și mai alarmante: până în 2065, numărul cazurilor s-ar putea dubla, punând o presiune majoră pe sistemele de sănătate și pe familii, conform Medical Xpress.

Factorii de risc: nu doar vârsta și genetica

Deși vârsta înaintată și genetica joacă un rol important, cercetările arată că demența nu este inevitabilă.

Analizele internaționale au identificat 14 factori de risc modificabili, ceea ce înseamnă că pot fi reduși sau evitați prin alegeri de stil de viață. Printre aceștia se numără:

• nivel scăzut de educație în copilărie
• pierderea auzului și a vederii netratate
• lipsa activității fizice
• obezitatea și diabetul
• hipertensiunea arterială
• fumatul și consumul excesiv de alcool
• poluarea aerului
• traumatismele craniene
• depresia și izolarea socială

Specialiștii subliniază însă un aspect esențial: aceste riscuri nu implică vină personală, ci doar arată că prevenția este posibilă.

„Rezerva cognitivă”: cum își protejează creierul resursele

Un concept central în neuroștiință este cel de „rezervă cognitivă”. Aceasta descrie capacitatea creierului de a rezista mai bine în fața îmbătrânirii sau a bolilor neurodegenerative.

Educația, munca solicitantă intelectual și activitățile stimulante contribuie la formarea unui număr mai mare de conexiuni neuronale. În timp, acest „rezervor” mental poate întârzia apariția simptomelor de demență, chiar și atunci când modificările cerebrale sunt deja prezente.

Hobby-urile și riscul de demență: ce arată studiile

Tot mai multe cercetări sugerează că hobby-urile pot juca un rol important în menținerea sănătății cognitive.

O analiză amplă a arătat că persoanele implicate regulat în activități recreative au un risc semnificativ mai mic de demență comparativ cu cele care nu au astfel de preocupări.

Activitățile au fost împărțite în trei mari categorii:

• fizice (mers pe jos, dans, grădinărit)
• cognitive (puzzle-uri, jocuri de logică, citit)
• sociale (cluburi, întâlniri, activități de grup)

Toate au fost asociate cu un efect protector asupra creierului.

Există un hobby „ideal” pentru creier?

Răspunsul cercetătorilor este clar: nu.

Un studiu realizat în Japonia, care a urmărit peste 22.000 de persoane timp de 11 ani, a arătat că simpla existență a unui hobby la vârsta mijlocie reduce riscul de demență severă cu aproximativ 19%. Mai mult, persoanele cu mai multe hobby-uri au avut un risc redus cu aproximativ 23%.

Niciun tip de activitate nu a fost clar superior altora, ceea ce sugerează că regularitatea și implicarea contează mai mult decât natura hobby-ului.

Dovezi din Australia: scrisul și puzzle-urile, ușor protectoare

Un studiu australian din 2023 a arătat că activitățile de tip cognitiv, precum scrisul, cititul, utilizarea computerului sau rezolvarea de puzzle-uri, au fost asociate cu un risc redus cu 9-11% de demență.

Activitățile creative, inclusiv tricotatul sau lucrul manual, au arătat o reducere de aproximativ 7%.

Mesajul cercetătorilor este însă consecvent: nu există un „hobby perfect”, ci un cumul de activități benefice.

De ce funcționează hobby-urile: combinația de factori protectivi

Hobby-urile par să protejeze creierul deoarece reunesc mai multe mecanisme esențiale:

• stimulare cognitivă prin învățare și rezolvare de probleme
• activitate fizică, esențială pentru fluxul sanguin cerebral
• reducerea stresului și a riscului de depresie
• interacțiune socială, un factor-cheie în prevenirea declinului cognitiv

Un exemplu simplu: un joc de cărți pe telefon stimulează mintea, dar o seară de jocuri cu prietenii adaugă și mișcare, și interacțiune socială, și reducerea stresului.

Socializarea, factorul care cântărește cel mai mult

Dintre toți factorii, izolarea socială pare unul dintre cei mai importanți predictori ai demenței, fiind asociată cu aproximativ 5% din cazurile globale.

Studiile arată că persoanele în vârstă care nu rămân active social pot dezvolta simptome de demență cu până la cinci ani mai devreme decât cele implicate constant în relații sociale.

Ce înseamnă pentru viața de zi cu zi

Hobby-urile nu reprezintă un tratament sau o garanție împotriva demenței, însă cercetările arată că pot deveni o strategie simplă și accesibilă de protecție a creierului.

Specialiștii recomandă alegerea activităților care îndeplinesc mai multe criterii:

• solicită mintea
• implică mișcare
• aduc bucurie sau relaxare
• presupun interacțiune cu alte persoane

Cu cât un hobby bifează mai multe dintre aceste elemente, cu atât poate contribui mai eficient la menținerea sănătății cognitive pe termen lung.