A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%

Un nou studiu realizat de UC Davis arată că persoanele cu un puternic scop în viață au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență sau declin cognitiv. Bunăstarea psihologică este un factor-cheie pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea UC Davis sugerează că un puternic sentiment al scopului în viață poate reduce cu aproximativ 28% riscul de declin cognitiv și demență. Rezultatele, publicate în The American Journal of Geriatric Psychiatry, adaugă dovezi că bunăstarea psihologică este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Cum a fost realizată cercetarea
Peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani au fost monitorizați timp de până la 15 ani. Toți participanții aveau o sănătate cognitivă normală la începutul studiului și au completat un chestionar cu șapte itemi din scala Ryff de bunăstare psihologică. Cercetătorii au urmărit evoluția funcțiilor cognitive prin teste telefonice la fiecare doi ani.
Rezultatele au arătat că sentimentul de scop a rămas un factor protector chiar și după ce au fost luați în considerare alți indicatori importanți, precum educația, depresia sau prezența genei APOE4 - un cunoscut factor de risc pentru Alzheimer.
Beneficiile scopului în viață pentru creier
Reziliență cognitivă și întârzierea declinului
"Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta", a declarat Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal.
Chiar și persoanele cu risc genetic au prezentat un debut mai târziu al simptomelor de demență.
Pe durata a opt ani, întârzierea medie a declinului cognitiv a fost de aproximativ 1,4 luni la persoanele cu un nivel ridicat de scop în viață. Deși poate părea o diferență modestă, cercetătorii subliniază că efectul este comparabil cu cel al unor tratamente costisitoare, dar fără riscurile și efectele secundare ale acestora.
Activități care dau sens vieții
Ikigai: lecții din "Zonele Albastre"
Conceptul japonez de ikigai - "motivul pentru care te trezești dimineața" - este asociat cu longevitatea în regiunile cunoscute drept Blue Zones. Studiul UC Davis confirmă că diverse activități pot spori sentimentul de scop:
- Relații și familie: petrecerea timpului cu nepoții, sprijinirea unui prieten sau partener.
- Muncă și voluntariat: implicarea în proiecte comunitare sau mentorat.
- Spiritualitate și credință: practicile religioase sau participarea la comunități de credință.
- Obiective personale: învățarea de abilități noi, hobby-uri sau atingerea unor țeluri personale.
- Ajutor pentru ceilalți: acte de bunătate, donații sau îngrijire.
Implicații pentru prevenirea demenței
O soluție accesibilă și fără costuri
"În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele au costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui", a subliniat Nicholas C. Howard, coautor al studiului.
Cercetătorii speră ca viitoarele studii să analizeze intervențiile care pot cultiva un scop în viață, precum programele de mentorat, implicarea socială sau activitățile de voluntariat.
Descoperirile susțin ideea că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă.
"Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale", a spus neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activități semnificative pot fi un instrument puternic pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
-
-
-
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%11.09.2025, 19:35
-
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre centrele de permanență11.09.2025, 18:22
-
Vitamina B3 ar putea inversa boala hepatică grasă11.09.2025, 17:21
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.