A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Un nou studiu realizat de UC Davis arată că persoanele cu un puternic scop în viață au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență sau declin cognitiv. Bunăstarea psihologică este un factor-cheie pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea UC Davis sugerează că un puternic sentiment al scopului în viață poate reduce cu aproximativ 28% riscul de declin cognitiv și demență. Rezultatele, publicate în The American Journal of Geriatric Psychiatry, adaugă dovezi că bunăstarea psihologică este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Cum a fost realizată cercetarea
Peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani au fost monitorizați timp de până la 15 ani. Toți participanții aveau o sănătate cognitivă normală la începutul studiului și au completat un chestionar cu șapte itemi din scala Ryff de bunăstare psihologică. Cercetătorii au urmărit evoluția funcțiilor cognitive prin teste telefonice la fiecare doi ani.
Rezultatele au arătat că sentimentul de scop a rămas un factor protector chiar și după ce au fost luați în considerare alți indicatori importanți, precum educația, depresia sau prezența genei APOE4 - un cunoscut factor de risc pentru Alzheimer.
Beneficiile scopului în viață pentru creier
Reziliență cognitivă și întârzierea declinului
"Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta", a declarat Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal.
Chiar și persoanele cu risc genetic au prezentat un debut mai târziu al simptomelor de demență.
Pe durata a opt ani, întârzierea medie a declinului cognitiv a fost de aproximativ 1,4 luni la persoanele cu un nivel ridicat de scop în viață. Deși poate părea o diferență modestă, cercetătorii subliniază că efectul este comparabil cu cel al unor tratamente costisitoare, dar fără riscurile și efectele secundare ale acestora.
Activități care dau sens vieții
Ikigai: lecții din "Zonele Albastre"
Conceptul japonez de ikigai - "motivul pentru care te trezești dimineața" - este asociat cu longevitatea în regiunile cunoscute drept Blue Zones. Studiul UC Davis confirmă că diverse activități pot spori sentimentul de scop:
- Relații și familie: petrecerea timpului cu nepoții, sprijinirea unui prieten sau partener.
- Muncă și voluntariat: implicarea în proiecte comunitare sau mentorat.
- Spiritualitate și credință: practicile religioase sau participarea la comunități de credință.
- Obiective personale: învățarea de abilități noi, hobby-uri sau atingerea unor țeluri personale.
- Ajutor pentru ceilalți: acte de bunătate, donații sau îngrijire.
Implicații pentru prevenirea demenței
O soluție accesibilă și fără costuri
"În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele au costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui", a subliniat Nicholas C. Howard, coautor al studiului.
Cercetătorii speră ca viitoarele studii să analizeze intervențiile care pot cultiva un scop în viață, precum programele de mentorat, implicarea socială sau activitățile de voluntariat.
Descoperirile susțin ideea că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă.
"Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale", a spus neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activități semnificative pot fi un instrument puternic pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
-
De ce durerea în gât de la streptococ poate reveni după antibiotice09.09.2026, 09:51
-
-
-
-
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
