A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Un nou studiu realizat de UC Davis arată că persoanele cu un puternic scop în viață au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență sau declin cognitiv. Bunăstarea psihologică este un factor-cheie pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea UC Davis sugerează că un puternic sentiment al scopului în viață poate reduce cu aproximativ 28% riscul de declin cognitiv și demență. Rezultatele, publicate în The American Journal of Geriatric Psychiatry, adaugă dovezi că bunăstarea psihologică este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Cum a fost realizată cercetarea
Peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani au fost monitorizați timp de până la 15 ani. Toți participanții aveau o sănătate cognitivă normală la începutul studiului și au completat un chestionar cu șapte itemi din scala Ryff de bunăstare psihologică. Cercetătorii au urmărit evoluția funcțiilor cognitive prin teste telefonice la fiecare doi ani.
Rezultatele au arătat că sentimentul de scop a rămas un factor protector chiar și după ce au fost luați în considerare alți indicatori importanți, precum educația, depresia sau prezența genei APOE4 - un cunoscut factor de risc pentru Alzheimer.
Beneficiile scopului în viață pentru creier
Reziliență cognitivă și întârzierea declinului
"Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta", a declarat Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal.
Chiar și persoanele cu risc genetic au prezentat un debut mai târziu al simptomelor de demență.
Pe durata a opt ani, întârzierea medie a declinului cognitiv a fost de aproximativ 1,4 luni la persoanele cu un nivel ridicat de scop în viață. Deși poate părea o diferență modestă, cercetătorii subliniază că efectul este comparabil cu cel al unor tratamente costisitoare, dar fără riscurile și efectele secundare ale acestora.
Activități care dau sens vieții
Ikigai: lecții din "Zonele Albastre"
Conceptul japonez de ikigai - "motivul pentru care te trezești dimineața" - este asociat cu longevitatea în regiunile cunoscute drept Blue Zones. Studiul UC Davis confirmă că diverse activități pot spori sentimentul de scop:
- Relații și familie: petrecerea timpului cu nepoții, sprijinirea unui prieten sau partener.
- Muncă și voluntariat: implicarea în proiecte comunitare sau mentorat.
- Spiritualitate și credință: practicile religioase sau participarea la comunități de credință.
- Obiective personale: învățarea de abilități noi, hobby-uri sau atingerea unor țeluri personale.
- Ajutor pentru ceilalți: acte de bunătate, donații sau îngrijire.
Implicații pentru prevenirea demenței
O soluție accesibilă și fără costuri
"În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele au costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui", a subliniat Nicholas C. Howard, coautor al studiului.
Cercetătorii speră ca viitoarele studii să analizeze intervențiile care pot cultiva un scop în viață, precum programele de mentorat, implicarea socială sau activitățile de voluntariat.
Descoperirile susțin ideea că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă.
"Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale", a spus neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activități semnificative pot fi un instrument puternic pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
-
-
Te trezesc cârceii noaptea? Verifică dacă ai lipsă de magneziu10.06.2026, 23:03
-
-
-
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
