A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Un nou studiu realizat de UC Davis arată că persoanele cu un puternic scop în viață au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență sau declin cognitiv. Bunăstarea psihologică este un factor-cheie pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea UC Davis sugerează că un puternic sentiment al scopului în viață poate reduce cu aproximativ 28% riscul de declin cognitiv și demență. Rezultatele, publicate în The American Journal of Geriatric Psychiatry, adaugă dovezi că bunăstarea psihologică este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Cum a fost realizată cercetarea
Peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani au fost monitorizați timp de până la 15 ani. Toți participanții aveau o sănătate cognitivă normală la începutul studiului și au completat un chestionar cu șapte itemi din scala Ryff de bunăstare psihologică. Cercetătorii au urmărit evoluția funcțiilor cognitive prin teste telefonice la fiecare doi ani.
Rezultatele au arătat că sentimentul de scop a rămas un factor protector chiar și după ce au fost luați în considerare alți indicatori importanți, precum educația, depresia sau prezența genei APOE4 - un cunoscut factor de risc pentru Alzheimer.
Beneficiile scopului în viață pentru creier
Reziliență cognitivă și întârzierea declinului
"Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta", a declarat Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal.
Chiar și persoanele cu risc genetic au prezentat un debut mai târziu al simptomelor de demență.
Pe durata a opt ani, întârzierea medie a declinului cognitiv a fost de aproximativ 1,4 luni la persoanele cu un nivel ridicat de scop în viață. Deși poate părea o diferență modestă, cercetătorii subliniază că efectul este comparabil cu cel al unor tratamente costisitoare, dar fără riscurile și efectele secundare ale acestora.
Activități care dau sens vieții
Ikigai: lecții din "Zonele Albastre"
Conceptul japonez de ikigai - "motivul pentru care te trezești dimineața" - este asociat cu longevitatea în regiunile cunoscute drept Blue Zones. Studiul UC Davis confirmă că diverse activități pot spori sentimentul de scop:
- Relații și familie: petrecerea timpului cu nepoții, sprijinirea unui prieten sau partener.
- Muncă și voluntariat: implicarea în proiecte comunitare sau mentorat.
- Spiritualitate și credință: practicile religioase sau participarea la comunități de credință.
- Obiective personale: învățarea de abilități noi, hobby-uri sau atingerea unor țeluri personale.
- Ajutor pentru ceilalți: acte de bunătate, donații sau îngrijire.
Implicații pentru prevenirea demenței
O soluție accesibilă și fără costuri
"În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele au costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui", a subliniat Nicholas C. Howard, coautor al studiului.
Cercetătorii speră ca viitoarele studii să analizeze intervențiile care pot cultiva un scop în viață, precum programele de mentorat, implicarea socială sau activitățile de voluntariat.
Descoperirile susțin ideea că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă.
"Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale", a spus neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activități semnificative pot fi un instrument puternic pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
-
-
-
-
-
Cele mai bune nuanțe de păr care ascund firele albe26.10.2025, 11:51
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
