Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Lucrul care se întâlnește în cazul celor mai mulți vârstnici crește semnificativ riscul de demență.
Vezi și: Extractul de ceapă, impact asupra glicemiei. Reduce nivelul zahărului din sânge cu 50%
Într-un studiu de referință, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Florida au descoperit o legătură semnificativă între singurătate și riscul de demență. Publicat în Nature Mental Health, studiul a analizat date de la peste 600.000 de persoane din 21 de studii pe termen lung și a arătat că sentimentele de singurătate pot crește riscul de demență cu peste 30%.
Potrivit asistentei universitare Martina Luchetti, care a condus cercetarea, aceste concluzii subliniază importanța conexiunilor sociale pentru sănătatea cognitivă, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.
Restricțiile sociale impuse în acea perioadă au declarat singurătatea drept o criză de sănătate publică. Cercetătorii sugerează acum că singurătatea nu este doar o provocare emoțională – poate fi și un factor declanșator al deteriorării cognitive.
Pentru a obține o perspectivă globală, echipa de cercetători a efectuat o meta-analiză, integrând date din 21 de studii diferite și monitorizând sănătatea cognitivă în timp. Analiza lor a acoperit o gamă largă de rezultate cognitive, identificând singurătatea ca un factor de risc semnificativ nu doar pentru declinul cognitiv general, ci și pentru forme specifice de demență, precum boala Alzheimer.
"Demența există pe un spectru, cu schimbări neuropatologice care încep cu decenii înainte de apariția clinică", a explicat Luchetti, potrivit Study Finds.
Astfel, acest studiu scoate în evidență rolul pe care singurătatea l-ar putea avea în diferite stadii ale progresiei demenței. Mai mult, sentimentele de nemulțumire față de relațiile sociale au fost asociate cu un impact negativ asupra sănătății cognitive, indiferent de vârstă sau sex.
Singurătatea, factor de risc pentru demență - FOTO: Freepik@roshanielleshinha
Singurătatea a crescut în timpul pandemiei, pe măsură ce mulți oameni – în special persoanele în vârstă – au fost forțați să rămână izolați. Aceasta a fost prima perioadă în care OMS a clasificat explicit singurătatea drept o criză de sănătate. Concluziile studiului confirmă că această criză are implicații de durată, putând accelera ratele demenței în rândul populațiilor vulnerabile.
"Acum că există dovezi solide ale unei asocieri, este esențial să identificăm sursele singurătății pentru a o preveni sau gestiona și a sprijini sănătatea și bunăstarea cognitivă a adulților în vârstă", a explicat Luchetti.
Deși setul de date a fost vast, cercetătorii au recunoscut limitări în diversitatea sa. Majoritatea participanților proveneau din țări occidentale cu venituri ridicate, lăsând un gol în înțelegerea modului în care singurătatea afectează riscul de demență în regiunile mai sărace și în diverse contexte culturale.
Luchetti a subliniat necesitatea unor studii suplimentare pentru a aborda acest decalaj, deoarece cazurile de demență sunt în creștere și în țările în curs de dezvoltare.
Pe lângă limitările geografice, studiul a trebuit să țină cont de variabile precum depresia și sănătatea fizică, care pot interacționa cu singurătatea și pot influența declinul cognitiv. În ciuda acestor complexități, concluziile studiului s-au menținut chiar și după ajustarea pentru acești factori, confirmând singurătatea ca factor de risc distinct.
Cu aceste noi dovezi, singurătatea se alătură listei factorilor de risc pentru demență, alături de fumat și lipsa activității fizice. Având în vedere prevalența sa, singurătatea poate necesita inițiative sociale și de sănătate mentală proactive – în special pentru adulții în vârstă, care adesea au mai puține legături sociale.
Programele comunitare, resursele de sănătate mentală și politicile care promovează implicarea socială ar putea fi esențiale pentru reducerea ratelor în creștere ale demenței.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.