În această noapte, România trece la ora de iarnă. Vom dormi mai mult, dar care sunt consecințele psihologice. În cât timp ne adaptăm, de fapt.
România trece la ora de iarnă. În fiecare an, mulți dintre noi ne confruntăm cu dilema schimbării orei, un eveniment care poate părea trivial, dar care are un impact semnificativ asupra stării noastre emoționale și psihologice.
Modificarea orei coincide cu reducerea luminii naturale, ceea ce poate contribui la declinul nivelurilor de serotonină și la o creștere a melatoninei, hormonii asociați cu stările de dispoziție și somn. La unele persoane, aceste schimbări pot duce la sentimente de tristețe sau chiar la simptome ușoare de depresie sezonieră.
Psihologul Radu Leca a explicat, în exclusivitate pentru DC MEDICAL, cum această modificare poate influența percepția noastră asupra timpului și eficienței personale.
Percepția psihologică a "timpului câștigat" poate crea o falsă impresie că avem mai mult timp la dispoziție, ceea ce poate adăuga o presiune suplimentară de a fi productivi sau de a realiza mai multe activități.
"O să simțim că pierdem și mai tare timpul. Acum avem dinamica noastră, ritmul nostru care ne aduce un confort psiho-emoțional pe numărul acesta concret de ore. De fiecare dată când timpul scade sau crește, noi ne simțim inutili o perioadă lungă de timp", a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Ora de iarnă - FOTO: Freepik
Chiar dacă avem mai mult timp de odihnă, trecerea la ora de iarnă poate induce senzații de confuzie sau oboseală mentală, din cauza dezacordului dintre ritmul corpului și noul orar impus.
"Corpul are nevoie de până la 20 de zile să se obișnuiască, iar mintea până la 45 de zile. Dacă o să credem că o să câștigăm ceva, că o să avem o oră în plus, greșim profund. Ora aceea în plus este o iluzie. Nu are nicio legătură cu realitatea", a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Schimbarea orei poate fi percepută ca o oportunitate, dar, de cele mai multe ori, ea aduce cu sine un sentiment de oboseală și tristețe. Pentru a contracara efectele negative ale schimbării orei, psihologul Radu Leca ne recomandă asumarea unui rol activ în gestionarea timpului nostru
"Trebuie să ne bucurăm când facem ceva, indiferent de cât este ceasul. Inutilitatea noastră ne susține în a pierde timpul permanent, fără să ne dăm seama de consecințe, iar consecințele o să le vedem după 50 de ani, când nu o să avem după ce să bem apă.
Cu cât avem mai mult timp, cu atât trebuie să înțelegem eficacitatea noastră. Degeaba crește ziua cu o oră, atâta timp cât eficacitatea noastră scade și ne declarăm permanent obosiți, triști, ai nimănui, singuri și în întuneric.
Noi avem nevoie să fim valoroși. Ca să fim valoroși trebuie să facem ceva concret pentru timpul nostru, să îl dominăm, nu să ne lăsăm dominați de lene și neputință", a mai explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
