Laptele, iaurtul și brânza sunt tot mai des înlocuite cu produse vegetale, însă schimbarea poate reduce semnificativ aportul de iod, calciu, riboflavină și vitamina B12.
Chiar și înlocuirea a 20-35% din produsele lactate cu alternative vegetale poate crește riscul unui aport insuficient de iod.
În cazul înlocuirii complete, deficitul de iod ar putea afecta până la 80% dintre adolescentele din scenariul analizat.
Alternativele vegetale nefortificate pot furniza cantități mai mici de iod, calciu, riboflavină și vitamina B12 decât produsele lactate pe care le înlocuiesc.
Fortificarea alternativelor vegetale și a pâinii cu iod ar putea reduce riscul deficiențelor, mai ales în rândul adolescentelor.
Băuturile din soia, ovăz sau migdale, iaurturile vegetale și alternativele la brânzeturi au devenit tot mai populare, fie în rândul persoanelor care urmează o dietă pe bază de plante, fie al celor care încearcă să reducă produsele de origine animală.
Însă faptul că două produse au un aspect sau o utilizare asemănătoare nu înseamnă neapărat că oferă organismului aceiași nutrienți. Iar diferențele pot deveni importante atunci când înlocuirea produselor lactate se face constant, fără ca substanțele nutritive pierdute să fie obținute din alte surse.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Surrey, în colaborare cu specialiști de la Universitatea Queen's din Belfast, care au analizat ce se întâmplă cu aportul de micronutrienți atunci când laptele, iaurtul și brânza sunt înlocuite cu alternative vegetale disponibile în magazine.
Cercetarea, publicată în revista The Lancet Planetary Health, atrage atenția asupra unui aspect mai puțin cunoscut al alimentației pe bază de plante: unele produse alternative nu sunt echivalente din punct de vedere nutrițional cu cele lactate, mai ales dacă nu sunt îmbogățite cu vitamine și minerale.
Pentru a înțelege mai bine efectele acestei schimbări alimentare, cercetătorii au analizat patru micronutrienți importanți pe care îi găsim în produsele lactate: iodul, calciul, riboflavina (vitamina B2) și vitamina B12.
Echipa a utilizat date din Ancheta Națională privind Dieta și Nutriția din Regatul Unit, care a inclus peste 3.500 de persoane cu vârste cuprinse între 18 luni și 100 de ani.
Ulterior, specialiștii au folosit o metodă de modelare pentru a estima cum s-ar modifica aportul acestor nutrienți dacă produsele lactate din alimentația participanților ar fi înlocuite cu alternative vegetale.
Un detaliu important este că nu au analizat un singur tip de băutură sau iaurt vegetal. Au luat în calcul diversitatea produselor existente pe piață, ale căror compoziții nutriționale pot fi foarte diferite.
Dr. Katie Nicol, coautoare a studiului și cercetătoare la Universitatea din Surrey, a explicat de ce este importantă această analiză:
„Având în vedere nevoia tot mai mare de a aborda sustenabilitatea mediului, multe recomandări alimentare se concentrează pe dietele pe bază de plante și pe reducerea consumului de produse de origine animală.
Odată cu creșterea popularității alimentelor alternative pe bază de plante, trebuie să știm dacă acestea reprezintă înlocuitori echivalenți pentru micronutrienții prezenți în produsele lactate. Acest aspect este deosebit de important pentru grupurile vulnerabile, inclusiv copiii mici și adolescentele, care sunt mai expuse riscului de a prezenta deficiențe de anumiți micronutrienți, ceea ce le-ar putea afecta starea generală de sănătate”.
Dintre cei patru micronutrienți analizați, iodul s-a dovedit a fi cel mai sensibil la înlocuirea produselor lactate.
Cercetătorii au observat că inclusiv o schimbare relativ mică în alimentație poate avea consecințe importante. Înlocuirea a doar 20-35% din produsele lactate cu alternative vegetale, la nivelurile actuale de fortificare existente pe piață, a crescut proporția adolescentelor cu un aport insuficient de iod de la 54% la 65%.
În cazul femeilor cu vârste între 19 și 49 de ani, procentul a crescut de la 32% la 42%.
Situația a fost și mai îngrijorătoare în scenariul în care produsele lactate au fost eliminate complet și înlocuite cu alternative vegetale. Modelarea a indicat că proporția persoanelor cu deficit de iod ar putea ajunge la 80% în rândul adolescentelor și la 72% în rândul adolescenților.
Aceste cifre arată cât de importantă este compoziția alimentelor alese atunci când cineva renunță la lactate. O băutură vegetală poate înlocui laptele într-o cafea sau într-un bol cu cereale, dar nu oferă automat aceleași substanțe nutritive.
Iodul este un mineral esențial pentru producerea hormonilor tiroidieni. Aceștia au un rol important în reglarea metabolismului, dar și în creșterea și dezvoltarea organismului.
Un aport insuficient de iod este deosebit de important de prevenit în timpul sarcinii, când necesarul crește. Mineralul contribuie la dezvoltarea creierului copilului, motiv pentru care asigurarea unor rezerve suficiente este importantă chiar și înainte de apariția unei sarcini.
Dr. Sarah Bath, profesor asociat la Universitatea din Surrey și autoarea principală a studiului, atrage atenția că populația din Marea Britanie este vulnerabilă la un aport insuficient de iod.
„Marea Britanie este deosebit de vulnerabilă la insuficiența de iod din cauza lipsei unei politici de fortificare cu iod, cum ar fi iodarea universală a sării, pe care o au multe alte țări.
De asemenea, oamenii ar putea să nu fie conștienți de importanța iodului, care este necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni care reglează metabolismul nostru, susțin creșterea sănătoasă și dezvoltarea creierului. Iodul este deosebit de important în timpul sarcinii, când necesarul crește, dar este esențial și înainte de sarcină pentru a asigura optimizarea rezervelor. De asemenea, oamenii nu sunt conștienți de faptul că produsele lactate reprezintă o sursă majoră de iod, în special în Marea Britanie, și că alternativele pe bază de plante, cu excepția celor fortificate, au un conținut foarte scăzut de iod”.
Așadar, problema nu este neapărat renunțarea la lactate, ci faptul că produsele care le înlocuiesc pot să nu furnizeze nutrienții de care organismul avea parte anterior prin alimentație.
Cercetătorii nu s-au limitat la identificarea riscurilor, ci au analizat și ce măsuri ar putea preveni scăderea aportului de micronutrienți.
Una dintre variantele evaluate a fost fortificarea obligatorie a alternativelor vegetale la produsele lactate cu nutrienții care se găsesc în mod obișnuit în lapte, iaurt și brânză.
Rezultatele au arătat că această măsură ar putea preveni scăderea aportului celor patru micronutrienți atunci când lactatele sunt înlocuite. Totuși, chiar și în acest scenariu, aportul de iod a rămas insuficient pentru 59% dintre adolescente.
O altă soluție analizată a fost îmbogățirea pâinii cu iod. Introducerea acestei măsuri a îmbunătățit aportul mineralului, reducând proporția adolescentelor cu deficit de iod de la nivelul de 59% la 37%.
Prin urmare, cea mai eficientă strategie identificată de cercetători a fost combinarea fortificării obligatorii a alternativelor vegetale la lactate cu introducerea pâinii îmbogățite cu iod.
Rezultatele sugerează că intervențiile la nivelul alimentelor consumate frecvent ar putea avea un rol important în prevenirea deficiențelor nutriționale.
Un aspect important al cercetării este că produsele vegetale nu au fost tratate ca o categorie cu o compoziție nutrițională identică. Cercetătorii au ținut cont de diferențele dintre produsele disponibile în supermarketuri.
Dr. Anne Nugent, de la Facultatea de Științe Biologice a Universității Queen's din Belfast, a explicat cum a fost realizată analiza:
„În timpul analizei, am identificat mai întâi toate alimentele și rețetele care conțin produse lactate (lapte, brânză și iaurt) în cadrul sondajului național privind alimentația din Regatul Unit, intitulat National Diet and Nutrition Survey. Apoi, am realizat o serie de scenarii de înlocuire în care am substituit produsele lactate prezente cu o cantitate egală din punct de vedere al greutății de alternative vegetale la produsele lactate”.
Cercetătorii au luat în calcul și faptul că două produse vegetale din aceeași categorie pot avea valori nutriționale diferite. Pentru ca analiza să reflecte cât mai bine diversitatea de pe piață, fiecare alternativă identificată în cercetarea lor anterioară a avut șanse egale de a fi selectată în scenariile de înlocuire.
Dr. Anne Nugent a explicat și etapa finală:
„Ultimul pas a constat în examinarea impactului asupra aportului alimentar de nutrienți cheie în urma reducerii sau eliminării produselor lactate din dietă, înlocuindu-le cu alternativele la produsele lactate menționate mai sus, și analizarea posibilității ca o serie de opțiuni de fortificare să poată atenua eventualele deficite de aport, evitând în același timp situațiile de exces”.
Popularitatea alimentației pe bază de plante este în creștere, iar reducerea consumului de produse de origine animală face parte din numeroase recomandări care urmăresc diminuarea impactului asupra mediului.
Totuși, cercetătorii subliniază că schimbările alimentare trebuie însoțite și de măsuri care să protejeze sănătatea populației. Eliminarea unor alimente din dietă fără înlocuirea corespunzătoare a nutrienților pe care acestea îi furnizau poate crea dezechilibre.
„Politica nutrițională trebuie să evolueze în paralel cu obiectivele de mediu; cu toate acestea, este important ca trecerea la diete mai durabile să nu compromită sănătatea publică. Fortificarea alimentelor este o modalitate prin care acest lucru ar putea fi realizat; totuși, este necesară o politică guvernamentală pentru a face acest lucru posibil”, a concluzionat Dr. Katie Nicol.
Studiul nu susține că alternativele vegetale trebuie evitate, ci evidențiază importanța compoziției lor nutriționale și a măsurilor prin care pot fi prevenite deficiențele atunci când produsele lactate sunt reduse sau eliminate din alimentație.
Studiul „Impactul înlocuirii produselor lactate cu alternative vegetale asupra iodului și a altor micronutrienți: un studiu de modelare și o evaluare a opțiunilor de politică pentru susținerea aportului populației” a fost publicat în 2026, în revista The Lancet Planetary Health. DOI: 10.1016/j.lanplh.2026.101515.
