EXCLUSIV Testul ceasului, diagnostic pentru Alzheimer. Leca, explicație. Cum știi dacă ai probleme vizibile de memorie: Ia o foaie de hârtie și un creion
Testul ceasului are ca scop evaluarea deteriorării cognitive a pacienților și de a diagnostica posibilele tulburări neurologice și psihiatrice.
Testul ceasului a fost utilizat pentru prima dată în 1953 și este unul dintre cele mai frecvente teste utilizate pentru a identifica Alzheimer precoce sau alte forme de demență.
Psihologii folosesc testul ceasului pentru a identifica declinul cognitiv al unei persoane. Am discutat cu Radu Leca, psiholog, pentru a afla în ce constă testul ceasului și care sunt observațiile pe care medicii le fac în urma acestei evaluări cognitive a pacienților.
”Când avem de-a face cu o îngrămădire a cifrelor într-o zonă, atunci subiectul are probleme mari în direcția de concentrare, iar prezența bolii de tip Alzheimer este vizibilă. Există persoane care nu recunosc cifrele ca poziție, de exemplu 11 îl înlocuiește pe 1 și 1 înlocuiește cifra 6. Atunci subiectul încă poate fi ajutat.
Există acest test al ceasului și ne arată tot felul de valori schimbate din punct de vedere psiho-emoțional în interiorul unui om bolnav, afectat care are probleme vizibile de memorie.
De exemplu, știm că în Țările Nordice, în interiorul a tot ceea ce înseamnă politică de îngrijirea vârstnicilor este obligatoriu acest test la fiecare 3, 6 sau 12 luni. Este vorba de persoanele trecute de 65 de ani, chiar dacă nu sunt confirmate cu Alzheimer”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, Radu Leca, psiholog.
Vezi și: Roctavian, prima terapie genică pentru hemofilia A. Tratamentul a fost aprobat de Comisia Europeană

psiholog Radu Leca - FOTO: Facebook
Ce ai nevoie pentru testul ceasului
Sunt doi pași importanți care trebuie parcurși în cadrul acestui test. În cele ce urmează, Radu Leca ne explică în ce constă testul.
”Ai nevoie de o foaie de hârtie A4 și un creion. Trebuie să îi spunem în felul următor vârstnicului:
Aici pe masă aveți o foaie de hârtie și un creion. Trebuie să îi arăți cu degetul atât creionul cât și hârtia. Vă rog să desenați cadranului unui ceas și să plasați corect orele. Apoi vezi ce face.
De exemplu, există mai multe posibilități: cadranul poate să fie rotund, dar mulți bătrâni îl percep ca fiind oval sau pătrat. Limbile ceasului pot apărea în locul orei. Adică știm sigur că unii vârstnici, în continuare au la mână ceas cu limbă, nu ceas cu cifre.
12 cifre trebuie să arate orele, dar pot fi linii despărțitoare, pot fi scrise și cifrele
Pasul 2 e foarte interesant
La pasul 2 avem următoarele seturi de instrucțiuni:
Cu multă răbdare trebuie să îi spunem să plaseze limbile ceasului în așa fel încât să arate 12:15. În acest tip de etapă se poate folosi chiar și un ceas uriaș de perete, pe care persoana testată poate mișca în sus și în jos limbile ceasului.
Se acordă un punct pentru pasul 1 și un punct pentru pasul 2.
Să discutăm despre forma modificată a testului
Pasul 1 – se repetă și se spune să deseneze orele și limbile ceasului. Subiectul este vizualizat de psiholog. Poate desena cadranul? Da sau nu
Poate desena limbile ceasului? Da sau nu
Poate desena orele? Da sau nu
După care, capacitatea de înțelegere. Îi mai explici o dată, de două ori, de trei ori.
Memoria. Îi spui 12:15, el pune la 12:10, 12:05
Vom observa tipul de iritare pe care pacientul îl are. S-a iritat, s-a enervat? A avut emoții negative? A trântit, a rupt foaia, a rupt pixul? A fost motivat să scrie? Limbajul și alte aspect psihologice au fost create? A înjurat, a blestemat, a etichetat?
În funcție de asta urmează pasul 2 care este super relevant pentru diagnostic. Îi spui: Te rog să plasezi ceasul la 12:15 și vezi dacă poate. Unii nu pot să facă asta. Dacă nu pot, înseamnă că au o problemă să trebuie să se adreseze unui specialist care să îl ajute, să îl îndrepte către un psihiatru, să îi confere posibilitatea să evolueze”, a mai explicat Radu Leca.

Desen - FOTO: Freepick@ DC Studio
Testul ceasului poate evalua un deficit cognitiv
Acest test a fost dezvoltat și aplicat pentru prima dată în 1953. Acesta a căutat să evalueze apraxia constructivă (comună în demență) și, de asemenea, să identifice amploarea leziunilor cortexului parietal.
Încetul cu încetul, când oamenii au început să vadă cât de eficient este, a devenit un instrument esențial în diagnosticarea deteriorării cognitive. În special asociate cu primele faze ale bolii Alzheimer.
Rezultatele acestui test de ceas pot face lumină asupra a tot felul de afecțiuni medicale diferite, deficiențe sau leziuni cerebrale. Expertul poate lua în considerare, de asemenea, dacă numerele sunt în interiorul sau în afara sferei, dacă sunt doar pe o parte sau dacă există prea multe numere.
Persoanele cu tulburări schizofrenice, de exemplu, au de obicei o obsesie pentru marcarea fiecărui minut pe fața ceasului. Desenele lor sunt de obicei destul de bizare, pestrițe și aproape neinteligibile.
Există până la 15 moduri diferite de a înscrie testul de desenare a ceasului. Unele metode sunt complexe și vor acorda până la 10, 15 sau 20 de puncte în funcție de corectitudinea secvenței de numere, plasarea numerelor și plasarea mâinilor.
Erori precum numerele lipsă,secvența greșită de numere sau timpul incorect pot, de asemenea, să ia în considerare interpretarea. Chiar și refuzul de a desena un ceas poate fi interpretat ca un semn de demență.
-
-
OMS avertizează asupra bolii respiratorii MERS24.12.2025, 20:13
-
-
-
EXCLUSIV Sarcina și urgențele obstetricale, ce trebuie să știe viitoarele mame. Dr. Ingrid Gheorghe (SANADOR): Impact major
EXCLUSIV 4 din 5 cazuri de cancer de sân în România sunt depistate în stadii avansate
Căldura și tulburările afective, subiectul săptămânii la DrPsy
EXCLUSIV Cum previi formarea pietrelor la rinichi cu un simplu obicei zilnic
EXCLUSIV Psihologia copilului și kinetoterapia se întâlnesc la DrPsy! Camelia Ștefan, interviu
EXCLUSIV Ce înseamnă, de fapt, menopauza. Dr. Virginia Țârlea: Orice femeie trebuie să știe asta
EXCLUSIV Pacienții, acces mai facil la tratament. Radu Gănescu: Să schimbăm paradigma
EXCLUSIV Manifestul DCNews, DCMedical și ARGUMENT susținut din Cluj, pentru o Românie în care sănătatea nu este un lux, ci o necesitate
EXCLUSIV Cum să monitorizezi tensiunea în sarcină, pe săptămâni. Dr. Ingrid Gheorghe (SANADOR): Atunci se poate complica
EXCLUSIV Psihoterapeutul Ioana Milea, la ”Dr.Psy”, live la DC Medical, DCNews și DCNewsTV
EXCLUSIV Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
EXCLUSIV Cum să scapi de monturi. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje
EXCLUSIV John Deanfield explică de ce “nu ai voie” nu ne scapă de bolile cardiovasculare: Prevenția, un “cont de economii” cu dobândă
EXCLUSIV Analiza sistemului medical românesc. Dr. Bogdan Andreescu, la DC Medical și DC News
EXCLUSIV Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
Oxigenul: leac sau pericol? Cum devine, paradoxal, armă împotriva bolilor grave
EXCLUSIV Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
EXCLUSIV Primul semn că ai colică renală: cauze și prevenție. Dr Bogdan Pârlițeanu: Blochează fluxul urinar
EXCLUSIV Cum ajută suportul psihologic pacienții oncologici. Dr. Lucia Stănculeanu explică rolul psihologului și psihiatrului în oncologie
EXCLUSIV "Știm exact ce provoacă infarct și AVC cu mulți ani înainte!" Lecția profesorului John Deanfield, cardiolog de renume
EXCLUSIV Testele genetice, rol în personalizarea tratamentului oncologic. Conf. dr. Viorica Rădoi: Facem plan de screening. Diagnostic precoce. Dr. Eduard Dănăilă: Sunt gratuite
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
