Alimentele ultraprocesate ne slăbesc atenția și încetinesc gândirea, indiferent cât de sănătos mâncăm în rest.
Aceste alimente consumate zilnic ne afectează creierul.
Consumul de alimente ultraprocesate a devenit o componentă majoră a dietei moderne la nivel global. Totuși, o echipă de cercetători de la Universitatea Monash, Universitatea din São Paulo și Universitatea Deakin atrage atenția asupra costului ascuns pe care acest confort îl impune sănătății noastre cognitive. Un studiu recent indică faptul că un consum ridicat de AUP scade capacitatea de concentrare și crește factorii de risc asociați cu demența.
Studiul, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring, a analizat dietele și performanțele cognitive a peste 2.100 de persoane de vârstă mijlocie și în vârstă din Australia, care nu sufereau de demență. Concluziile arată un declin măsurabil al atenției și al vitezei de procesare a informațiilor, fenomen observat chiar și în rândul persoanelor care au adoptat, în rest, o dietă echilibrată.
Dr. Barbara Cardoso, autorul principal al studiului și cercetător în cadrul Departamentului de Nutriție, Dietetică și Alimentație al Universității Monash, susține că datele întăresc dovezile privind legătura dintre alimentele procesate industrial și declinul cognitiv.
"Pentru a pune concluziile noastre în context, o creștere cu 10 procente a aportului de alimente ultraprocesate este echivalentă, aproximativ, cu adăugarea unei pungi standard de chipsuri în dieta zilnică.
Pentru fiecare creștere cu 10 procente a alimentelor ultraprocesate consumate, am observat o scădere distinctă și măsurabilă a capacității unei persoane de a se concentra. În termeni clinici, acest lucru s-a tradus prin scoruri constant mai mici la testele cognitive standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare", explică dr. Cardoso.
Participanții la studiu au obținut aproximativ 41 la sută din necesarul zilnic de energie din alimente ultraprocesate, o cifră care oglindește media națională a Australiei de 42 la sută. Această categorie alimentară include băuturile răcoritoare, gustările sărate ambalate și mesele gata preparate, produse care au pierdut legătura cu ingredientele proaspete și integrale.
Cercetătorii subliniază că efectele negative apar indiferent de calitatea generală a dietei, chiar și în cazul persoanelor care urmează un regim mediteranean. Această observație sugerează că gradul de procesare a alimentelor reprezintă, în sine, un factor dăunător.
Potrivit Dr. Cardoso, "procesarea excesivă a alimentelor distruge structura naturală a acestora și introduce substanțe potențial dăunătoare, precum aditivii artificiali sau substanțele chimice utilizate în procesare.
Acești aditivi indică faptul că legătura dintre dietă și funcția cognitivă depășește simpla absență a alimentelor considerate sănătoase, orientând atenția către mecanismele legate de gradul de prelucrare a hranei".
De asemenea, un consum mai mare de AUP a fost asociat cu mai mulți factori de risc pentru demență, printre care hipertensiunea arterială și obezitatea, afecțiuni care pot fi gestionate pentru a proteja sănătatea creierului.
Deși cercetătorii nu au identificat o legătură directă între aceste alimente și pierderea memoriei, ei reamintesc faptul că atenția rămâne o funcție mentală esențială pentru învățare și rezolvarea problemelor.
