Botoxul poate provoca reacții adverse, de la dureri și vânătăi până la complicații rare, dar grave. Care sunt semnele de alarmă.
Botoxul este folosit pe scară largă atât în proceduri estetice, cât și în tratamentul unor afecțiuni medicale. Deși majoritatea reacțiilor adverse sunt ușoare și dispar în timp, injecțiile cu toxină botulinică au și riscuri care nu trebuie ignorate.
Printre cele mai frecvente reacții se numără durerea, sensibilitatea, umflarea, roșeața sau apariția unei mici vânătăi în zona în care a fost făcută injecția. În cazuri rare pot apărea însă reacții serioase, inclusiv dificultăți de înghițire sau de respirație, notează Healthline.
Pentru că procedura presupune introducerea unei substanțe cu ajutorul unui ac, zona tratată poate deveni dureroasă sau sensibilă. Pot apărea, de asemenea, umflături, roșeață, sângerare minoră sau vânătăi.
Unele persoane pot avea și o reacție vasovagală. Aceasta poate provoca amețeală, senzație de slăbiciune sau chiar pierderea temporară a cunoștinței. Persoanele care au astfel de reacții la ace sau la proceduri medicale ar trebui să îi spună medicului înainte de tratament.
Deși toxina botulinică este utilizată și pentru prevenirea migrenei cronice, durerea de cap poate apărea ca reacție adversă.
Datele din studiile clinice pentru Botox arată că durerile de cap au fost raportate la 9% dintre persoanele tratate pentru ridurile dintre sprâncene, la 11% dintre pacienții tratați pentru distonie cervicală și la 5% dintre cei care au primit tratament pentru migrenă cronică.
În general, durerea de cap este ușoară și trece fără probleme. Pentru tratamentul ei, este important ca pacientul să discute cu medicul sau farmacistul despre medicamentele care pot fi luate în siguranță.
Efectele adverse nu sunt identice pentru toate persoanele care primesc Botox. Ele pot varia în funcție de motivul tratamentului, zona în care se face injecția și doza utilizată.
În cazul procedurilor estetice, botoxul poate provoca:
În cazul utilizării medicale, reacțiile raportate diferă în funcție de afecțiune. Pentru migrenă pot apărea dureri de gât, dureri de cap, căderea pleoapelor, dureri musculare, rigiditate sau slăbiciune musculară și durere în zona injectată.
În tratamentul transpirației excesive pot apărea durere sau sângerare la locul injectării, dar și transpirație mai intensă în alte zone ale corpului.
În cazul distoniei cervicale, printre reacțiile raportate se află dificultățile de înghițire și infecțiile respiratorii superioare.
Pentru anumite probleme ale ochilor, precum spasmele pleoapelor sau strabismul, pot apărea căderea pleoapei și uscăciunea ochilor.
În tratamentul unor probleme ale vezicii urinare au fost raportate infecții urinare și retenție urinară.
Botoxul are un avertisment de tip "boxed warning" din partea Administrației pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA). Acesta atrage atenția asupra posibilității ca efectul toxinei să se extindă dincolo de zona în care a fost injectată.
În cazuri rare, toxina botulinică poate produce simptome asemănătoare botulismului. Acestea pot apărea la câteva ore, zile sau chiar săptămâni după administrare.
Printre semnele de alarmă se află:
Apariția unor astfel de simptome necesită asistență medicală imediată.
Riscul este considerat mai important la copiii care primesc toxină botulinică pentru spasticitate, dar reacția poate apărea și la adulți. Persoanele care au probleme preexistente de respirație sau de înghițire pot avea un risc mai mare de complicații grave.
Toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase care determină contracția mușchilor. Din acest motiv, un mușchi care nu este folosit o perioadă poate deveni mai mic sau mai slab.
Efectul nu este, de regulă, permanent. Pe măsură ce organismul reface conexiunile nervoase, activitatea musculară poate reveni.
Datele din studiile clinice indică faptul că profilul de siguranță al botoxului nu s-a modificat semnificativ în cazul utilizării repetate pe termen lung. Totuși, tratamentul trebuie stabilit de medic, în funcție de indicație și de doza necesară.
Un alt risc asociat tratamentelor repetate este apariția anticorpilor care neutralizează toxina. În această situație, botoxul poate deveni mai puțin eficient sau poate să nu mai aibă efectul dorit.
Riscul pare mai mare atunci când sunt utilizate doze mari sau când injecțiile sunt administrate prea des. Din acest motiv, medicii urmăresc utilizarea celei mai mici doze eficiente și păstrarea unui interval adecvat între tratamente.
Nu orice reacție după botox reprezintă o urgență. O mică vânătaie, o durere locală sau o ușoară umflare pot apărea după injectare.
Situația se schimbă însă dacă apar dificultăți de respirație sau de înghițire, slăbiciune musculară extinsă, tulburări importante de vedere, modificări ale vocii ori alte simptome severe.
Botoxul poate avea utilizări estetice și medicale bine stabilite, dar tratamentul nu este lipsit de riscuri. Istoricul medical, medicamentele administrate și afecțiunile neuromusculare trebuie discutate cu medicul înaintea procedurii.
Persoanele cu afecțiuni precum miastenia gravis, sindrom Lambert-Eaton sau alte boli neuromusculare trebuie să informeze medicul, deoarece toxina botulinică poate accentua slăbiciunea musculară și problemele de respirație. De asemenea, medicul trebuie să știe ce medicamente ia pacientul. Unele antibiotice, relaxante musculare, medicamente anticolinergice, sedative sau anticoagulante pot influența riscurile tratamentului.
