Așa-numita "criză a vârstei de mijloc" nu mai există, iar problemele de sănătate mintală ating astăzi cel mai înalt nivel în rândul tinerilor, din cauza stresului economic, pandemiei și influenței rețelelor sociale.
Filmele și literatura au ilustrat adesea criza vârstei de mijloc drept un moment inevitabil de anxietate și depresie. Până de curând, studiile arătau că există un "vârf al nefericirii" în jurul vârstei de 47 de ani. Însă, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Dartmouth College, acest fenomen a dispărut.
Analiza a peste 10 milioane de adulți din SUA și 40.000 de gospodării din Marea Britanie arată că, în prezent, cele mai mari probleme de sănătate mintală nu mai apar la mijlocul vieții, ci la tineri.
"Odată, problemele de sănătate mintală atingeau apogeul în jurul vârstei mijlocii. Astăzi, însă, tinerii raportează cele mai mari niveluri de stres, anxietate și depresie, iar aceste dificultăți tind să scadă odată cu vârsta", explică cercetătorii.
Specialiștii indică mai multe posibile explicații:
Înainte, graficul fericirii era descris sub forma literei "U": niveluri ridicate în copilărie, declin până în jurul vârstei de 50 de ani și apoi o revenire la vârsta a treia.
Vârsta a doua aduce provocări noi atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Această etapă a vieții este adesea însoțită de reflecții asupra trecutului – primele decenii ale vieții pot fi privite cu nostalgie, ușurare sau chiar cu regret.
Apropierea de mijlocul vieții poate provoca anxietate: nu ești singur dacă simți că "cei mai frumoși ani" au rămas în urmă. Uneori, zilele pot părea lungi și lipsite de scop, iar corpul și mintea resimt trecerea timpului.
Cercetările arată însă că fericirea urmează adesea forma literei U: scade în jurul vârstei de mijloc, apoi revine în anii ulteriori, aducând echilibru și claritate în viață.
Ce se întâmplă în mintea bărbaților și femeilor la vârsta a doua: explicațiile psihologului Radu Leca
Am vrut să aflăm ce se petrece în mintea femeilor și a bărbaților care ajung la vârsta a doua. Psihologul Radu Leca ne-a explicat fenomenul:
"Criza vârstei de mijloc întotdeauna apare. Dacă la început nu o băgăm în seamă, treptat apare din punct de vedere emoțional în lucrurile mărunte despre care spui că le controlezi.
Bărbații de 45 de ani, peste 50 de ani încep să se uite la femei tinere și foarte tinere. La început pe etape, pe categorii, apoi la oricine, oricum, încep să se îmbrace ca niște puști de 18-20 de ani, încep să își comande lucruri din spațiul online fără să le mai verifice și nu le mai dau niciodată retur. Avem de-a face cu schimbări profunde pe tot ceea ce înseamnă acceptare a jobului.
Femeile schimbă structura relației, respectiv își doresc ca partenerul de cuplu să fie uluitor. Doar că nu reușesc să facă nimic în direcția asta.
Nimic nu se poate face. E doar o etapă atât pentru femei, cât și pentru bărbați", a declarat în exclusivitate pentru DC MEDICAL psihologul Radu Leca.
Noul studiu arată că acest model nu mai este valabil. Nu mai există o "coborâre" bruscă la mijlocul vieții, ci o scădere accentuată a stării de bine în rândul tinerilor, urmată de o creștere treptată odată cu înaintarea în vârstă.
Dacă "criza vârstei de mijloc" pare a fi un concept al trecutului, adevărata provocare a prezentului este criza de sănătate mintală în rândul tinerilor.
"Este un fenomen global, care nu arată semne de diminuare. Prioritatea trebuie să fie găsirea de soluții pentru sprijinirea generațiilor tinere", mai avertizează cercetătorii.
Deși termenul "dependență de smartphone" este frecvent utilizat, mulți specialiști îl contestă. Criticii susțin că nu provoacă aceleași efecte severe precum alte tipuri de dependență.
Unii experți preferă expresii precum "utilizare problematică a smartphone-ului", pentru a descrie mai corect impactul tehnologiei asupra sănătății mintale.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
