Descoperă rolul crucial al serotoninei în funcționarea organismului și modurile în care poți îmbunătăți nivelul acestui neurotransmițător pentru o sănătate...
Serotonina, cunoscută și sub numele de 5-hidroxitriptamina (5-HT), este un neurotransmițător monoaminic și un hormon care joacă un rol crucial în funcțiile organismului. Aceasta transportă mesaje între celulele nervoase din creier și din tot corpul, ghidând funcționarea organismului. Serotonina influențează învățarea, memoria, fericirea, temperatura corpului, somnul, comportamentul sexual și foamea. Un nivel insuficient de serotonină poate duce la depresie, anxietate, manie și alte afecțiuni de sănătate.
Cea mai mare parte a serotoninei se găsește în intestin, 90% dintre aceasta găsindu-se în celulele care căptușesc tractul gastrointestinal. Ea este eliberată în circulația sanguină și absorbită de trombocite, în timp ce doar 10% este produsă în creier. Serotonina este obținută din aminoacidul esențial triptofan, care nu poate fi produs de organism.
Serotonina reglează starea de spirit, controlează funcția intestinală și protejează intestinul. Aceasta ajută la reducerea apetitului în timpul mesei și declanșează greața atunci când serotonina este eliberată mai repede decât poate fi digerată. Medicamentele utilizate pentru a trata anxietatea, depresia și alte tulburări de dispoziție vizează adesea receptorii de serotonină din creier.
Calitatea somnului este influențată de serotonină, împreună cu dopamina, care este necesară pentru producerea de melatonină, un hormon care reglează ciclul somn-veghe. Serotonina ajută la vindecarea rănilor, determinând îngustarea arteriolelor, încetinind fluxul sanguin și formând cheaguri. Nivelurile de serotonină pot afecta, de asemenea, densitatea osoasă, nivelurile ridicate din intestin putând duce la fracturi și osteoporoză.
Nivelurile scăzute de serotonină pot duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi depresia, anxietatea, problemele de somn, problemele digestive, comportamentul suicidar, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres post-traumatic, tulburările de panică, schizofrenia și fobiile.
Rolul serotoninei în organism și în boli este încă subexplorat de oamenii de știință. Nivelurile scăzute de serotonină pot fi cauzate de o producție insuficientă de serotonină sau de o utilizare ineficientă a serotoninei din cauza unor receptori de serotonină insuficienți sau a unor receptori care funcționează defectuos.
Pentru a crește nivelul de serotonină, se pot consuma mai multe alimente care conțin triptofan, se poate beneficia de mai multă lumină solară, se pot lua anumite suplimente, se pot face exerciții fizice regulate și se poate reduce nivelul de stres.
Printre alimentele care conțin triptofan se numără somonul, ouăle, brânza, curcanul, tofu, ananasul, nucile, ovăzul și semințele. Cu toate acestea, acest lucru nu stimulează neapărat nivelul de serotonină de unul singur; organismul are nevoie de carbohidrați pentru a elibera insulină, care este necesară pentru a absorbi aminoacizii. Oamenii de știință încă studiază modul în care consumul de alimente care conțin triptofan ar putea crește nivelul de serotonină.
Expunerea la lumina soarelui este crucială pentru tulburările de dispoziție, cum ar fi tulburarea afectivă sezonieră. Obținerea a 10 până la 15 minute de lumină solară zilnic poate stimula nivelul de serotonină și vitamina D. În cazul în care lumina naturală a soarelui nu este disponibilă, se poate folosi terapia cu lumină.
Diverse suplimente alimentare și pe bază de plante, cum ar fi triptofanul și probioticele pot crește, de asemenea, nivelul de serotonină. Suplimentele pe bază de plante, cum ar fi ginsengul, sunătoarea, ruda siriană și nucșoara, pot fi, de asemenea, de ajutor.
Exercițiile fizice, inclusiv 30 de minute de exerciții aerobice de cinci ori pe săptămână și două sesiuni de antrenament de forță pe săptămână, pot îmbunătăți tulburările de dispoziție și sănătatea inimii.
Nivelurile ridicate de serotonină pot duce la sindromul serotoninei, o afecțiune caracterizată prin simptome precum frisoane, transpirație, confuzie, agitație, tensiune arterială ridicată, spasme musculare și diaree. Simptomele severe includ febră mare, convulsii, leșin și bătăi anormale ale inimii. Dacă nu este detectat la timp și tratat prompt, sindromul serotoninic sever poate fi fatal dacă nu este tratat prompt, potrivit Clinicii Cleveland.
Dopamina și serotonina sunt neurotransmițători care transmit mesaje chimice între celulele nervoase din creier și alte zone ale corpului. Aceștia sunt cunoscuți și sub numele de „hormonii fericirii” și joacă un rol în starea de spirit și emoțiile pozitive. Serotonina este asociată cu fericirea, concentrarea și calmul, în timp ce dopamina este asociată cu recompensele și motivația. Ambii neurotransmițători sunt implicați în afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburările de dispoziție.
Dopamina controlează mișcările corpului și coordonarea, în timp ce serotonina ajută la reglarea funcțiilor digestive, inclusiv a funcției intestinale și a apetitului. Dopamina provoacă foamea, în timp ce serotonina o suprimă. Dopamina este stocată în principal în creier, în timp ce serotonina se găsește în intestin.
Ambii neurotransmițători lucrează împreună pentru a menține un echilibru chimic în organism, dar dezechilibrele pot duce la supraproducția unui neurotransmițător, provocând simptome fizice și psihologice. Serotonina joacă un rol-cheie în starea de spirit, somn, apetit, anxietate, digestie, coagularea sângelui și dorința sexuală.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
