Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Descoperă rolul crucial al serotoninei în funcționarea organismului și modurile în care poți îmbunătăți nivelul acestui neurotransmițător pentru o sănătate...
Serotonina, cunoscută și sub numele de 5-hidroxitriptamina (5-HT), este un neurotransmițător monoaminic și un hormon care joacă un rol crucial în funcțiile organismului. Aceasta transportă mesaje între celulele nervoase din creier și din tot corpul, ghidând funcționarea organismului. Serotonina influențează învățarea, memoria, fericirea, temperatura corpului, somnul, comportamentul sexual și foamea. Un nivel insuficient de serotonină poate duce la depresie, anxietate, manie și alte afecțiuni de sănătate.
Cea mai mare parte a serotoninei se găsește în intestin, 90% dintre aceasta găsindu-se în celulele care căptușesc tractul gastrointestinal. Ea este eliberată în circulația sanguină și absorbită de trombocite, în timp ce doar 10% este produsă în creier. Serotonina este obținută din aminoacidul esențial triptofan, care nu poate fi produs de organism.
Serotonina reglează starea de spirit, controlează funcția intestinală și protejează intestinul. Aceasta ajută la reducerea apetitului în timpul mesei și declanșează greața atunci când serotonina este eliberată mai repede decât poate fi digerată. Medicamentele utilizate pentru a trata anxietatea, depresia și alte tulburări de dispoziție vizează adesea receptorii de serotonină din creier.
Calitatea somnului este influențată de serotonină, împreună cu dopamina, care este necesară pentru producerea de melatonină, un hormon care reglează ciclul somn-veghe. Serotonina ajută la vindecarea rănilor, determinând îngustarea arteriolelor, încetinind fluxul sanguin și formând cheaguri. Nivelurile de serotonină pot afecta, de asemenea, densitatea osoasă, nivelurile ridicate din intestin putând duce la fracturi și osteoporoză.
Ce poate să afecteze nivelul de serotonină
Nivelurile scăzute de serotonină pot duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi depresia, anxietatea, problemele de somn, problemele digestive, comportamentul suicidar, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres post-traumatic, tulburările de panică, schizofrenia și fobiile.
Rolul serotoninei în organism și în boli este încă subexplorat de oamenii de știință. Nivelurile scăzute de serotonină pot fi cauzate de o producție insuficientă de serotonină sau de o utilizare ineficientă a serotoninei din cauza unor receptori de serotonină insuficienți sau a unor receptori care funcționează defectuos.
Ce poți face pentru a crește nivelul de serotonină
Pentru a crește nivelul de serotonină, se pot consuma mai multe alimente care conțin triptofan, se poate beneficia de mai multă lumină solară, se pot lua anumite suplimente, se pot face exerciții fizice regulate și se poate reduce nivelul de stres.
Printre alimentele care conțin triptofan se numără somonul, ouăle, brânza, curcanul, tofu, ananasul, nucile, ovăzul și semințele. Cu toate acestea, acest lucru nu stimulează neapărat nivelul de serotonină de unul singur; organismul are nevoie de carbohidrați pentru a elibera insulină, care este necesară pentru a absorbi aminoacizii. Oamenii de știință încă studiază modul în care consumul de alimente care conțin triptofan ar putea crește nivelul de serotonină.
Expunerea la lumina soarelui este crucială pentru tulburările de dispoziție, cum ar fi tulburarea afectivă sezonieră. Obținerea a 10 până la 15 minute de lumină solară zilnic poate stimula nivelul de serotonină și vitamina D. În cazul în care lumina naturală a soarelui nu este disponibilă, se poate folosi terapia cu lumină.
Diverse suplimente alimentare și pe bază de plante, cum ar fi triptofanul și probioticele pot crește, de asemenea, nivelul de serotonină. Suplimentele pe bază de plante, cum ar fi ginsengul, sunătoarea, ruda siriană și nucșoara, pot fi, de asemenea, de ajutor.
Exercițiile fizice, inclusiv 30 de minute de exerciții aerobice de cinci ori pe săptămână și două sesiuni de antrenament de forță pe săptămână, pot îmbunătăți tulburările de dispoziție și sănătatea inimii.
Sindromul serotoninei
Nivelurile ridicate de serotonină pot duce la sindromul serotoninei, o afecțiune caracterizată prin simptome precum frisoane, transpirație, confuzie, agitație, tensiune arterială ridicată, spasme musculare și diaree. Simptomele severe includ febră mare, convulsii, leșin și bătăi anormale ale inimii. Dacă nu este detectat la timp și tratat prompt, sindromul serotoninic sever poate fi fatal dacă nu este tratat prompt, potrivit Clinicii Cleveland.
Diferența dintre dopamină și serotonină
Dopamina și serotonina sunt neurotransmițători care transmit mesaje chimice între celulele nervoase din creier și alte zone ale corpului. Aceștia sunt cunoscuți și sub numele de „hormonii fericirii” și joacă un rol în starea de spirit și emoțiile pozitive. Serotonina este asociată cu fericirea, concentrarea și calmul, în timp ce dopamina este asociată cu recompensele și motivația. Ambii neurotransmițători sunt implicați în afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburările de dispoziție.
Dopamina controlează mișcările corpului și coordonarea, în timp ce serotonina ajută la reglarea funcțiilor digestive, inclusiv a funcției intestinale și a apetitului. Dopamina provoacă foamea, în timp ce serotonina o suprimă. Dopamina este stocată în principal în creier, în timp ce serotonina se găsește în intestin.
Ambii neurotransmițători lucrează împreună pentru a menține un echilibru chimic în organism, dar dezechilibrele pot duce la supraproducția unui neurotransmițător, provocând simptome fizice și psihologice. Serotonina joacă un rol-cheie în starea de spirit, somn, apetit, anxietate, digestie, coagularea sângelui și dorința sexuală.
-
Cum faci renumita salată Coleslaw: rețeta cremoasă și irezistibilă07.11.2025, 21:59
-
Cum pot ceaiul și cafeaua să-ți "fure" fierul din corp07.11.2025, 19:26
-
Este bine să îți îndepărtezi părul facial? Ce spun medicii07.11.2025, 17:32
-
-
Avocado și ou, combinația nutritivă care îți transformă sănătatea07.11.2025, 14:23
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Cancerul și schimbările emoționale, impact devastator. Cum să faci față provocărilor psihologice
Care este diferența dintre burnout și depresie?
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
