Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Cercetările recente au reaprins o dezbatere în curs de desfășurare în comunitatea psihiatrică: posesia unei pisici poate crește riscul de apariție a tulburărilor legate de schizofrenie? Ideea poate părea surprinzătoare, dar o revizuire sistematică și o meta-analiză efectuate de cercetători sugerează că ar putea exista o legătură.
Cercetarea indică un parazit comun întâlnit la pisici, Toxoplasma gondii, ca un factor potențial. Constatările au condus la un discurs interesant cu privire la legătura dintre pisici, sănătatea mintală și tulburările neurologice precum schizofrenia.
Deși relația nu este pe deplin înțeleasă, dovezile necesită investigații suplimentare cu privire la modul în care prietenii noștri blănoși ne-ar putea influența sănătatea mintală.
Revizuirea sistematică publicată în Schizophrenia Bulletin a analizat studiile privind deținerea de pisici și tulburările legate de schizofrenie din 1980 până în 2023. Din cele 1 915 studii identificate inițial, 17 au îndeplinit criteriile de includere, obținând date din 11 țări diferite.
Rezultatele au fost izbitoare: persoanele expuse la pisici au avut o șansă semnificativ mai mare de a dezvolta tulburări legate de schizofrenie. Raportul de cote cumulat neajustat a fost de 2,35, ceea ce înseamnă că cei care dețineau pisici aveau de două ori mai multe șanse să dezvolte astfel de tulburări. Atunci când au fost ajustate în funcție de potențialii factori de confuzie, șansele au fost încă semnificative, la 2,24.
Una dintre principalele teorii din spatele acestei legături este expunerea la parazitul Toxoplasma gondii (T. gondii), care se transmite adesea prin contactul cu fecalele pisicilor. Acest parazit a fost asociat cu modificări neurologice și comportamentale, ridicând întrebări cu privire la modul în care animalele de casă obișnuite ar putea juca un rol în rezultatele grave ale sănătății mintale.
Foto: Freepik @nomesart
Toxoplasma gondii este un parazit protozoar care provoacă toxoplasmoza, o infecție care poate afecta orice animal cu sânge cald, inclusiv oamenii. Pisicile, cu toate acestea, joacă un rol unic în ciclul de viață al parazitului, fiind singurele gazde cunoscute în care T. gondii se poate reproduce.
Pisicile elimină ouăle parazitului în fecalele lor, care pot fi apoi ingerate de alte animale sau de oameni. Deși majoritatea persoanelor sănătoase sunt asimptomatice atunci când sunt infectate, T. gondii poate traversa bariera hemato-encefalică în unele cazuri, putând duce la modificări neurologice.
Studiile anterioare au demonstrat o legătură între infecțiile cu T. gondii și modificările comportamentale, inclusiv creșterea comportamentului de asumare a riscurilor și o probabilitate mai mare de accidente.
În mod intrigant, o cercetare din 2012 a constatat, de asemenea, că persoanele cu schizofrenie erau de aproape trei ori mai susceptibile de a avea anticorpi pentru T. gondii în sânge, sugerând o infecție anterioară. Această descoperire a dus la creșterea interesului pentru a afla dacă parazitul ar putea declanșa tulburări de sănătate mintală precum schizofrenia la unele persoane.
Mai multe dintre studiile analizate în revizuire au sugerat că momentul expunerii la pisici poate fi important în determinarea riscului de rezultate legate de schizofrenie. Un studiu efectuat în Finlanda a constatat că copiii expuși la pisici sub vârsta de șapte ani au obținut scoruri mai mari la scalele de măsurare a aberațiilor perceptive, o trăsătură asociată cu schizofrenia.
Un alt studiu realizat în Regatul Unit a constatat că expunerea la pisici la vârsta de patru și zece ani a fost legată de rate mai mari de experiențe de tip psihotic până la vârsta de treisprezece ani.
Aceste constatări sugerează că copilăria ar putea fi o fereastră critică de vulnerabilitate în ceea ce privește expunerea la pisici și riscurile ulterioare pentru sănătatea mintală. Cu toate acestea, intervalul exact de vârstă în care acest risc este cel mai ridicat rămâne neclar și este nevoie de mai multe cercetări pentru a defini această perioadă mai precis.
Deși datele indică o potențială legătură între deținerea pisicii și tulburările legate de schizofrenie, nu toate studiile sunt de acord. De exemplu, unele studii incluse în revizuire nu au găsit nicio asociere semnificativă între deținerea de pisici și schizofrenie sau au găsit rezultate inconsecvente în funcție de momentul expunerii. Acest lucru ridică întrebări cu privire la soliditatea dovezilor și la posibilitatea ca alți factori să fie implicați.
De asemenea, este important de remarcat faptul că 15 din cele 17 studii incluse în meta-analiză au fost studii caz-control, un tip de cercetare care este util pentru identificarea asociațiilor, dar nu dovedește cauza și efectul. Această limitare înseamnă că, deși s-a descoperit o legătură între deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie, nu există încă certitudine că una o cauzează pe cealaltă.
Alți factori de confuzie, cum ar fi genetica, expunerea la mediu sau alți agenți patogeni, pot influența, de asemenea, riscul de a dezvolta schizofrenie. De exemplu, un studiu care a examinat mușcăturile de pisică a constatat o legătură cu scorurile mai mari de schizotipie (trăsături asociate cu schizofrenia), dar a sugerat că un alt agent patogen, Pasteurella multocida, ar putea fi responsabil mai degrabă decât T. gondii.
Dincolo de posibila sa legătură cu schizofrenia, T. gondii a fost legat de o serie de alte efecte comportamentale și neurologice. La animalele infectate, cum ar fi șobolanii, parazitul poate modifica comportamentul, făcându-le mai puțin temătoare de prădători, cum ar fi pisicile. Acest fenomen bizar ar putea ajuta T. gondii să își încheie ciclul de viață prin creșterea șanselor ca gazda să fie mâncată de o pisică, permițând astfel parazitului să se reproducă.
La om, unele studii au asociat T. gondii cu creșterea ratei accidentelor rutiere, a problemelor de sănătate mintală, precum depresia, și chiar a comportamentului suicidal. Deși nu toate persoanele infectate cu T. gondii vor avea aceste efecte, acestea ridică întrebări importante cu privire la impactul potențial al acestui parazit răspândit asupra sănătății publice.
Deși relația dintre deținerea de pisici, T. gondii, și schizofrenie este încă în curs de explorare, dovezile disponibile sugerează că expunerea la pisici, în special în copilărie, ar putea crește riscul de tulburări legate de schizofrenie. Cu toate acestea, constatările nu sunt definitive și sunt necesare mai multe cercetări de înaltă calitate pentru a clarifica legătura și a înțelege mecanismele implicate.
Proprietarii de pisici nu trebuie să intre în panică, dar trebuie să fie precauți, mai ales în cazul femeilor însărcinate și al copiilor mici. Păstrarea pisicilor în casă, curățarea regulată a litierelor și practicarea unei bune igiene pot contribui la reducerea riscului de expunere la T. gondii.
În cele din urmă, această cercetare evidențiază modalitățile complexe în care factorii de mediu, precum deținerea de animale de companie, se pot intersecta cu sănătatea mintală. Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezlege misterele schizofreniei și ale altor tulburări mintale, înțelegerea rolului T. gondii și al altor agenți patogeni va fi esențială pentru dezvoltarea unor strategii mai bune de prevenire și tratament.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
