Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung

Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Tulburarea de doliu prelungit este o condiție psihologică recent introdusă în manualele internaționale de diagnostic, fiind recunoscută ca o tulburare de sănătate mintală distinctă. Aceasta se caracterizează prin simptome intense și persistente de dorință, preocupare sau ambele, manifestate în urma pierderii unei persoane dragi. În plus, tulburarea este asociată cu durere emoțională acută, tulburări de identitate, pierderea sensului și scopului vieții și afectarea funcționalității zilnice.
Tulburarea de doliu prelungit, simptome
Prelungirea doliului poate fi asociată cu multiple efecte negative asupra sănătății. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, riscuri crescute de suicid, satisfacție scăzută a vieții și un consum mai mare de servicii medicale și psihologice. Această tulburare poate apărea de obicei la 6-12 luni după pierderea unei persoane apropiate, iar severitatea simptomelor poate duce la o afectare semnificativă a vieții individului, potrivit studiului publicat în The Lancet.
Tulburarea de doliu prelungit, cauze
În prezent, cercetătorii sunt angajați într-o cercetare intensă pentru a înțelege mai bine cauzele și mecanismele care duc la menținerea tulburării de doliu prelungit. Modelele teoretice ale acestui fenomen sunt în continuă rafinare, având în vedere evoluția rapidă a literaturii empirice.
Cercetătorii sunt angajați într-o cercetare intensă pentru a înțelege mai bine cauzele și mecanismele care duc la menținerea tulburării de doliu prelungit.
Factorii de risc pot include istoricul de afecțiuni mintale, pierderile multiple, sprijinul social insuficient, natura traumatică sau neașteptată a pierderii, dar și trăsături de personalitate, cum ar fi evitarea emoțională sau dependența emoțională de persoana decedată. Modelele teoretice ale acestui fenomen sunt în continuă rafinare, având în vedere evoluția rapidă a literaturii empirice.
Tulburarea de doliu prelungit, tratament
Terapia psihologică rămâne tratamentul principal pentru tulburarea de doliu prelungit. Intervențiile psihoterapeutice pot ajuta persoanele afectate să își gestioneze durerile emoționale, să recupereze un sens în viața lor și să depășească obstacolele impuse de durerea pierderii.
Terapia psihologică rămâne tratamentul principal. Intervențiile bazate pe dovezi, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru doliu, terapia centrată pe sens sau terapia narativă, pot ajuta persoanele afectate să-și gestioneze durerile emoționale, să accepte realitatea pierderii, să revină la o funcționare normală și să-și recupereze sensul vieții.
În unele cazuri, pot fi recomandate tratamente farmacologice pentru simptomele asociate, cum ar fi depresia sau anxietatea, dar acestea nu sunt tratamente directe pentru doliu prelungit.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung - FOTO: Freepik
Tulburarea de doliu prelungit, conștientizare
Conștientizarea tulburării de doliu prelungit atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății generale, cât și al celor din sănătatea mintală, este esențială pentru intervenția timpurie și prevenirea efectelor pe termen lung. Cercetările în domeniu oferă dovezi clare că identificarea și tratamentul precoce pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor afectate.
Conștientizarea acestei tulburări atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății generale, cât și al celor din sănătatea mintală, este esențială pentru intervenția timpurie și prevenirea efectelor pe termen lung. Lipsa recunoașterii acestei tulburări poate duce la diagnosticare greșită, tratamente inadecvate sau chiar stigmatizare socială.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.