Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Tulburarea de doliu prelungit este o condiție psihologică recent introdusă în manualele internaționale de diagnostic, fiind recunoscută ca o tulburare de sănătate mintală distinctă. Aceasta se caracterizează prin simptome intense și persistente de dorință, preocupare sau ambele, manifestate în urma pierderii unei persoane dragi. În plus, tulburarea este asociată cu durere emoțională acută, tulburări de identitate, pierderea sensului și scopului vieții și afectarea funcționalității zilnice.
Tulburarea de doliu prelungit, simptome
Prelungirea doliului poate fi asociată cu multiple efecte negative asupra sănătății. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, riscuri crescute de suicid, satisfacție scăzută a vieții și un consum mai mare de servicii medicale și psihologice. Această tulburare poate apărea de obicei la 6-12 luni după pierderea unei persoane apropiate, iar severitatea simptomelor poate duce la o afectare semnificativă a vieții individului, potrivit studiului publicat în The Lancet.
Tulburarea de doliu prelungit, cauze
În prezent, cercetătorii sunt angajați într-o cercetare intensă pentru a înțelege mai bine cauzele și mecanismele care duc la menținerea tulburării de doliu prelungit. Modelele teoretice ale acestui fenomen sunt în continuă rafinare, având în vedere evoluția rapidă a literaturii empirice.
Cercetătorii sunt angajați într-o cercetare intensă pentru a înțelege mai bine cauzele și mecanismele care duc la menținerea tulburării de doliu prelungit.
Factorii de risc pot include istoricul de afecțiuni mintale, pierderile multiple, sprijinul social insuficient, natura traumatică sau neașteptată a pierderii, dar și trăsături de personalitate, cum ar fi evitarea emoțională sau dependența emoțională de persoana decedată. Modelele teoretice ale acestui fenomen sunt în continuă rafinare, având în vedere evoluția rapidă a literaturii empirice.
Tulburarea de doliu prelungit, tratament
Terapia psihologică rămâne tratamentul principal pentru tulburarea de doliu prelungit. Intervențiile psihoterapeutice pot ajuta persoanele afectate să își gestioneze durerile emoționale, să recupereze un sens în viața lor și să depășească obstacolele impuse de durerea pierderii.
Terapia psihologică rămâne tratamentul principal. Intervențiile bazate pe dovezi, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru doliu, terapia centrată pe sens sau terapia narativă, pot ajuta persoanele afectate să-și gestioneze durerile emoționale, să accepte realitatea pierderii, să revină la o funcționare normală și să-și recupereze sensul vieții.
În unele cazuri, pot fi recomandate tratamente farmacologice pentru simptomele asociate, cum ar fi depresia sau anxietatea, dar acestea nu sunt tratamente directe pentru doliu prelungit.

Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung - FOTO: Freepik
Tulburarea de doliu prelungit, conștientizare
Conștientizarea tulburării de doliu prelungit atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății generale, cât și al celor din sănătatea mintală, este esențială pentru intervenția timpurie și prevenirea efectelor pe termen lung. Cercetările în domeniu oferă dovezi clare că identificarea și tratamentul precoce pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor afectate.
Conștientizarea acestei tulburări atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății generale, cât și al celor din sănătatea mintală, este esențială pentru intervenția timpurie și prevenirea efectelor pe termen lung. Lipsa recunoașterii acestei tulburări poate duce la diagnosticare greșită, tratamente inadecvate sau chiar stigmatizare socială.
-
Gena "Dictator" care forțează cancerul să invadeze întreg corpul25.02.2026, 18:14
-
-
De ce mintea noastră nu doarme noaptea. Capcana gândurilor nocturne25.02.2026, 16:08
-
-
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
