Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Depresia postpartum este o condiție complexă, care afectează sănătatea emoțională și fizică a părinților după naștere, subliniind importanța identificării timpurii și a sprijinului medical...
Depresia postpartum este un tip de depresie care apare după nașterea unui copil, afectând atât persoana care naște, cât și mamele surogat și părinții adoptivi. Ea poate provoca tristețe extremă, singurătate, schimbări de dispoziție și crize frecvente de plâns.
Simptomele pot fi declanșate de schimbările hormonale, fizice, emoționale, financiare și sociale experimentate de mamă. Este important să recunoașteți că nu sunteți singură în această situație și că există ajutor disponibil. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să vă gestionați simptomele și să vă simțiți mai bine.
Tipuri de depresie postpartum
Depresia postpartum este o tulburare de dispoziție frecventă care afectează aproximativ 50%-75% dintre noii părinți după naștere.
Psihoza postpartum, o formă rară, afectează doar 1 din 1.000 de persoane după naștere. Simptomele includ agitație severă, confuzie, sentimente de disperare și rușine, insomnie, paranoia, iluzii, hiperactivitate, vorbire rapidă sau manie.
Aceasta necesită asistență medicală imediată din cauza riscului crescut de suicid și de vătămare a copilului. Tratamentul include de obicei spitalizarea, psihoterapia și medicația.
Depresia postpartum este frecventă, 75% dintre persoane experimentând baby blues, 15% dezvoltând depresie postpartum, iar una din 1.000 dezvoltând psihoză postpartum. Este esențial să căutați sprijin și să solicitați ajutor de la prieteni, familie sau parteneri pentru a gestiona aceste tulburări de dispoziție.
Baby blues și depresia postpartum sunt simptome comune după naștere, baby blues-ul durând aproximativ 10 zile și fiind mai puțin intens.
Depresia postpartum, pe de altă parte, durează săptămâni sau luni și este mai severă. Simptomele pot include crize de plâns, sentimentul de copleșire, pierderea poftei de mâncare, tulburări de somn și schimbări bruște de dispoziție.
Împărtășirea simptomelor cu un medic poate ajuta la evaluarea necesității unui tratament. Depresia postpartum poate dura până la un an după naștere, dar este important să fiți sinceră cu privire la simptomele și tratamentul dumneavoastră. Medicii pot recomanda un tratament continuu dacă vă simțiți mai bine decât la începutul diagnosticului.

Foto: Freepik @EyeEm
Simptome și cauze
Depresia postpartum este o afecțiune frecventă și adesea jenantă care se poate manifesta în diverse moduri, inclusiv sentimente de tristețe, vinovăție, îngrijorare, pierderea interesului pentru hobby-uri, modificări ale apetitului, pierderea energiei, probleme de somn, plâns, dificultăți de gândire, gânduri de sinucidere, lipsa de interes pentru copil și sentimente de rănire a copilului.
Se crede că scăderea rapidă a hormonilor după naștere, cum ar fi estrogenul și progesteronul, este cauza. Acești hormoni cresc de zece ori în timpul sarcinii, dar scad brusc după naștere, revenind la nivelurile de dinainte de sarcină în trei zile postpartum. Schimbările sociale și psihologice asociate cu nașterea unui copil cresc, de asemenea, riscul de depresie postpartum.
Simptomele depresiei postpartum includ gânduri de rănire a propriei persoane sau a copilului, gânduri recurente de moarte sau sinucidere, o dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei, sentimente de anxietate, vinovăție, disperare, frică, panică și dificultăți de gândire, concentrare, luare a deciziilor și pierderea interesului pentru activități în ultimele două săptămâni.
Depresia postpartum îmi poate afecta copilul?
Depresia postpartum poate afecta atât mama, cât și bebelușul, ducând la probleme precum dificultăți de relaționare, probleme comportamentale sau de învățare, lipsa de la programările la pediatru, probleme de hrănire și de somn, risc crescut de obezitate sau tulburări de dezvoltare, neglijarea îngrijirii și abilități sociale reduse.
Tratamentul este crucial pentru ambii părinți pentru a asigura un copil sănătos și fericit. Este esențial să solicitați ajutor atunci când este necesar pentru a sprijini ambii părinți și copilul lor.
Tratament
Depresia postpartum este tratată diferit în funcție de gravitatea simptomelor și poate fi gestionată prin medicamente anxiolitice sau antidepresive, psihoterapie și participarea la grupuri de sprijin.
Pentru psihoza postpartum, pot fi prescrise medicamente, iar dacă nu sunt eficiente, se poate utiliza terapia electroconvulsivă. Femeile care alăptează trebuie să consulte medicul cu privire la opțiunile lor.
Antidepresivele pot fi prescrise de medici pentru a gestiona simptomele depresiei postpartum, ajutând la echilibrarea substanțelor chimice care afectează starea de spirit din creier.
Dacă alăptați, este important să discutați riscurile și beneficiile administrării de antidepresive cudoctorul dumneavoastră. Deși medicamentele se pot transfera la copil prin lapte, nivelul de transfer este în general scăzut, iar multe sunt considerate sigure.
Metode de prevenție
Depresia postpartum nu poate fi prevenită în totalitate, dar poate fi gestionată prin înțelegerea semnelor de avertizare și a factorilor de risc.
Unele sfaturi includ să fiți realistă în ceea ce privește așteptările, să limitați vizitatorii, să căutați ajutor, să dormiți când doarme bebelușul, să faceți exerciții fizice, să mențineți legăturile sociale și să promovați o relație sănătoasă cu partenerul dumneavoastră.
Este important să fiți conștient de această afecțiune și de potențialul său și să vă așteptați la zile pozitive și negative în viață. Urmând aceste linii directoare, puteți ajuta la gestionarea eficientă a depresiei postpartum.
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
-
-
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
EXCLUSIV Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
EXCLUSIV De ce sărbătorile provoacă tensiuni în familie. Psihologul Radu Leca explică
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
EXCLUSIV Cea mai mare dezamăgire de sărbători. Ramona A. Dumitru: Cea mai mare minciună
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
