Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"

Partea întunecată a experiențelor aproape de moarte a fost dezvăluită. Ce nu ți se spune despre "lumina de la capătul tunelului".
O experiență aproape de moarte apare atunci când o persoană este extrem de aproape de moarte, în urma unui stop cardiac, accident grav sau intervenție chirurgicală. Aceste momente pot aduce pace și lumină, dar și singurătate și confuzie. Un nou studiu dezvăluie partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului".
Experiențele aproape de moarte schimbă profund viața celor care le trăiesc. Ele oferă momente de pace și iluminare, dar adesea vin și cu confuzie, singurătate și dificultăți în adaptarea la lumea de dincolo de "lumina de la capătul tunelului".
Experiență personală
Sarah a murit timp de trei minute în timpul unei operații. Când s-a întors, totul părea schimbat. Simțise o iubire infinită și o pace totală, dar viața de zi cu zi i s-a părut brusc lipsită de sens. În mai puțin de doi ani, căsnicia ei s-a destrămat.
O nouă cercetare de la Universitatea din Virginia arată că multe persoane care trăiesc experiențe aproape de moarte (EAM) se confruntă cu schimbări spirituale majore, dar și cu o criză personală adâncă.
Ce este o experiență aproape de moarte
O experiență aproape de moarte apare atunci când o persoană este foarte aproape să moară - în urma unui stop cardiac, accident grav sau intervenție chirurgicală.
Cei care trec prin astfel de momente povestesc despre:
- părăsirea corpului
- vederea unei lumini puternice
- întâlniri cu persoane decedate
- senzația de iubire absolută și pace profundă.
Conform studiilor, una din șase persoane aflate în stare critică relatează o astfel de experiență.
Lumina care schimbă totul
Cercetarea publicată în revista Psychology of Consciousness: Theory, Research, and Practice a analizat 167 de persoane care au avut o experiență aproape de moarte.
Aproape 70% dintre ele au spus că, după revenire, și-au schimbat complet credințele spirituale sau religioase. Mulți și-au modificat radical stilul de viață, cariera sau activitățile zilnice.
"Experiența mea a fost o sabie cu două tăișuri. Am primit o înțelegere profundă a vieții, dar m-am simțit complet rupt de ceilalți", a spus un participant.
Relațiile care nu supraviețuiesc întoarcerii la viață
Schimbările interioare vin adesea cu un preț. Mai mult de 20% dintre participanți au spus că relațiile cu familia sau prietenii s-au deteriorat, iar alți 22% au divorțat.
După ce trăiesc o iubire universală și pacea absolută, mulți nu mai pot accepta rutina, certurile sau grijile mărunte. În comparație cu "lumea de dincolo", realitatea pare banală.
Cercetătorii numesc această etapă "șocul revenirii" - momentul în care o persoană încearcă să se reconecteze la o lume care nu mai are sens.
Teama de a vorbi despre ce s-a întâmplat
Deși 85% dintre cei care au trecut prin moarte clinică simt nevoia să povestească experiența, peste jumătate se tem să o facă.
Mulți se tem să nu fie catalogați drept instabili sau "halucinanți". Iar temerile lor nu sunt nefondate: aproape una din cinci persoane a spus că discuțiile cu medici sau psihologi au fost negative, pline de neîncredere sau chiar ironie.
"Am încercat să vorbesc, dar reacțiile au fost atât de superficiale încât am renunțat", a spus un participant.
Cine caută ajutor după o experiență aproape de moarte
Studiul arată că 64% dintre participanți au apelat la sprijin psihologic sau spiritual. Cei care au avut experiențe mai intense sau probleme de sănătate persistente după episod au fost mai predispuși să caute ajutor.
Persoanele cu copilării fericite și stabilitate emoțională s-au adaptat mai ușor, arătând că reziliența timpurie poate ajuta la procesarea experienței.
Totuși, terapia clasică s-a dovedit adesea insuficientă. Mulți participanți au spus că profesioniștii din sănătate nu sunt pregătiți să înțeleagă astfel de trăiri.
Ce ajută cu adevărat
Experiențele aproape de moarte nu sunt boli, ci trăiri spirituale profunde. Ceea ce contează cel mai mult este reacția primei persoane care ascultă povestea.
Cei care s-au simțit crezuți și sprijiniți au reușit să se adapteze mai bine. În schimb, respingerea sau minimalizarea trăirii pot accentua izolarea.
Multe persoane au găsit alinare în grupurile de suport dedicate EAM, cum este International Association for Near-Death Studies (IANDS), unde pot vorbi liber, fără teamă de judecată.
Ce spun specialiștii
Dr. Bruce Greyson, coautor al studiului, explică faptul că Asociația Americană de Psihiatrie recunoaște categoria "probleme spirituale sau religioase" ca motive legitime pentru consiliere, dar nu ca tulburări psihice.
Cu toate acestea, majoritatea terapeuților și medicilor nu sunt instruiți să gestioneze experiențele aproape de moarte, deși ele pot avea impact major asupra sănătății mintale și a relațiilor.
Viața după moartea clinică: o provocare de durată
Pentru mulți, integrarea trăirii durează ani întregi. Sprijinul emoțional, timpul petrecut în natură, meditația și comunitățile empatice pot ajuta în procesul de adaptare.
"Am simțit o iubire pură, universală. Dar după ce m-am întors, lumea mi s-a părut rece și străină", a spus o femeie care a trecut printr-o moarte clinică.
Experiența poate aduce liniște profundă, dar și singurătate, dacă cei din jur nu înțeleg transformarea.
Experiențele aproape de moarte ne arată cât de complexă este conștiința umană. Ele pot oferi pace și sens, dar și durere și izolare.
Cercetătorii cer acum formarea specialiștilor medicali și psihologici pentru a oferi sprijin empatic celor care au trecut prin astfel de evenimente.
Pentru unii, "lumina de la capătul tunelului" nu este sfârșitul, ci începutul unei noi lupte - aceea de a găsi din nou sensul vieții, după ce au văzut ce există dincolo de ea.
-
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România14.10.2025, 14:20
-
Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci două banane pe zi14.10.2025, 13:49
-
-
Diabetul care nu are legătură cu zahărul14.10.2025, 11:06
-
Alexandru Rogobete, anunț despre vaccinarea antigripală14.10.2025, 09:47
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.