De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același

Un studiu recent arată că ascultarea muzicii triste poate îmbunătăți starea de spirit prin crearea unui sentiment de conexiune emoțională profundă.
Un studiu publicat în Journal of Aesthetic Education sugerează că ascultarea de muzică tristă poate avea un impact pozitiv asupra stării de spirit a unei persoane prin stimularea sentimentului de conectivitate. Studiul, condus de Tara Venkatesan, doctor în științe cognitive la Universitatea Oxford și soprană de operă, sugerează că, deși muzica tristă poate evoca emoții negative în rândul ascultătorilor, aceasta poate crea, de asemenea, un sentiment de conexiune.
Valoarea muzicii triste rezidă în capacitatea sa de a creea conexiune, indiferent dacă aceasta evocă sau nu tristețea la ascultător. Venkatesan subliniază faptul că valoarea muzicii triste constă în capacitatea sa de a crea un sentiment de conexiune, nu neapărat în experiența tristeții în sine. Această conexiune, mai degrabă decât tristețea propriu-zisă, este ceea ce face ca ascultarea muzicii triste să fie minunată.
De ce ascultă oamenii muzică tristă
Cercetătorii au descoperit că oamenii apreciază muzica tristă din aceleași motive pentru care apreciază conversațiile triste: un sentiment de conexiune autentică. Aceștia au descoperit că participanții au apreciat expresia emoțională mai mult decât competența tehnică atunci când și-au analizat alegerile de cântece, chiar și cele de valoare tehnică mai mică. Cântecele foarte emoționale, chiar și de valoare tehnică mai mică, au fost alese într-o proporție mult mai mare.
În cea de-a doua parte a experimentului, 450 de noi participanți au evaluat cât de conectați s-au simțit atunci când au ascultat muzică sau au participat la conversații care exprimau 72 de emoții diferite, inclusiv inspirație, dragoste, tristețe, dispreț etc. Emoțiile care îi fac pe oameni să se simtă conectați în conversații sunt, de asemenea, emoțiile a căror expresie în muzică se potrivea cu melodiile cu rating ridicat din „despre ce este muzica”: tristețe, dragoste, bucurie, singurătate și tristețe.
În ciuda neplăcerii melodiilor care exprimă emoții triste, cum ar fi suferința și disperarea, acestea captează totuși esența a ceea ce reprezintă muzica și fac conversațiile cu un grad ridicat de conectare. Cercetătorii sugerează că oamenii apreciază muzica tristă pentru că aceasta creează un sentiment de conexiune, indiferent dacă le place sau nu.
Alte cercetări sugerează că oamenii ascultă muzică tristă fără o motivație anume, în afară de faptul că le place muzica sau formația respectivă. De fapt, aproape o treime dintre participanți au ascultat muzică tristă atunci când erau într-o stare de spirit pozitivă.
Vezi și: Apa pe genunchi: ce este, de ce apare și cum să o tratezi. Când să consulți un medic
Foto: Freepik
Poate muzica tristă să îți afecteze starea de spirit?
Muzica tristă poate determina o persoană să se simtă tristă, în funcție de experiența individuală, potrivit lui Shannon Bennett, director clinic al Centrului pentru sănătatea mintală a tinerilor de la NewYork-Presbyterian. Un cântec ar putea evoca o anumită amintire, ceea ce poate provoca un sentiment real de tristețe.
Totuși, aceasta este o experiență mai personală în ceea ce privește intensitatea, durata și modul în care o gestionăm. Un studiu din 2016 a constatat că persoanele care ascultă muzică tristă pot perpetua cicluri de gândire negativă și se gândesc adesea la amintiri triste sau la gânduri negative.
Muzica și răspunsul nostru la ea sunt o experiență unică și personală. Muzica tristă poate evoca și alte emoții, cum ar fi durerea, melancolia și tristețea, în funcție de starea de sănătate mintală a unei persoane. Doliul constă în principal în emoții negative precum disperarea, în timp ce melancolia constă în emoții mixte precum dorul și nostalgia, precum și în emoții pozitive precum confortul și plăcerea.
Muzica și sănătatea mintală
Muzica tristă poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale a ascultătorilor, deoarece le permite acestora să exerseze să se confrunte cu emoții dificile și să se simtă conectați emoțional. Această conexiune este similară cu conexiunea emoțională experimentată atunci când ascultă conversații sincere.
Unele studii sugerează că ascultarea de muzică tristă creează un sentiment de „comuniune emoțională”, în care ascultătorul își împărtășește tristețea cu vocalistul sau compozitorul. Această formă de contact virtual îi poate ajuta pe oameni să se simtă acceptați, înțeleși și mai puțin singuri.
„Muzica poate fi o modalitate de a exersa doar să te acomodezi cu un sentiment care uneori este mai greu de acceptat și care, de fapt, este foarte util din punct de vedere emoțional. Noi numim asta o expunere emoțională care, de fapt, este folosită în unele protocoale terapeutice foarte bine documentate pentru a ne ajuta să ne așezăm cu emoțiile cu care uneori nu vrem să ne așezăm”, a explicat Shannon Bennett.
De asemenea, cântecele triste le permit oamenilor să se conecteze cu ei înșiși și să reflecteze asupra propriilor experiențe emoționale, ceea ce poate ajuta la reglarea stării de spirit. Muzica are un efect profund asupra creierului și fiziologiei noastre și poate avea un impact și asupra stării noastre de spirit. Cercetările sugerează că muzica relaxantă poate scădea nivelurile de cortizol salivar și de stres psihologic, ceea ce indică o diminuare a stresului și o mai bună reglare atunci când răspund la factorii de stres.
Bennett sugerează că, deși melodiile triste pot evoca o stare emoțională tristă, există modalități de a folosi muzica pentru a evoca o stare emoțională pozitivă și că oamenii pot alege comportamente pozitive care îi îndreaptă în direcția unei emoții pozitive. Speranța este că această cercetare îi va ajuta pe oameni să recunoască faptul că sentimentul de tristețe este în regulă și că există lucruri pe care le pot face pentru a-i ajuta să iasă din acest sentiment.
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Ce se întâmplă în creierul tău când te simți anxios. Efectele anxietății și stresului asupra creierului și cum procesăm emoțiile
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.