Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Colesterolul, esențial pentru sănătatea creierului, joacă un rol crucial în comunicarea neuronală și formarea mielinei.
Colesterolul este o grăsime ceroasă care se găsește în fiecare celulă și este cel mai abundent în creier, care reprezintă doar 2% din greutatea corpului, dar conține 20% din colesterol. Colesterolul este crucial în procesul de comunicare al creierului pentru neurotransmițători precum dopamina și serotonina, constituind majoritatea mielinei, un strat protector pe neuroni care crește viteza de procesare.
Acesta joacă un rol în dezvoltarea membranelor „plute lipidice” implicate în semnalizarea celulelor cerebrale. Având în vedere că aproximativ 60% din greutatea solidă a creierului este reprezentată de grăsimi, menținerea unor niveluri sănătoase de colesterol este esențială pentru funcționarea optimă a creierului.
Creierul conține 25% din colesterolul total al organismului, care este esențial pentru stabilitatea membranei, reducând permeabilitatea și influențând funcția serotoninergică. De asemenea, este necesar pentru formarea sinapselor și producerea de mielină. Fără suficient colesterol, indivizii se pot confrunta cu probleme de sănătate cerebrală și mentală, cum ar fi probleme de memorie și depresie.
Cercetările arată că nivelurile scăzute de colesterol sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta tulburare depresivă majoră și sinucidere. Un studiu efectuat pe 789 de bărbați și 1105 femei a constatat că nivelurile mai scăzute de colesterol natural sunt asociate cu performanțe cognitive mai slabe, în special în domenii precum raționamentul abstract, atenția/concentrarea, fluența cuvintelor și funcționarea executivă.
Citește și: Alimentele ultraprocesate cresc riscul de mortalitate. Ingredientul care înlocuiește nutrienții cheie
Foto: Freepik @macrovector
Cercetătorii explorează posibilitatea de a modifica nivelul de colesterol HDL sau LDL al unei persoane mai devreme în viață pentru a reduce nivelul de amiloid din creier, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane care suferă de Alzheimer. Dacă nivelul colesterolului este un factor de risc pentru bolile de inimă, este important să luați în considerare aceste cifre. Tratamentul colesterolului poate reduce riscul de Alzheimer.
Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă săracă în grăsimi saturate și exerciții fizice regulate, pot îmbunătăți nivelul de colesterol, o dietă săracă în grăsimi saturate putând reduce colesterolul „rău” LDL, iar exercițiile fizice regulate pot crește colesterolul „bun” HDL.
Colesterolul este o componentă crucială în producția de hormoni. Aceștia sunt esențiali pentru sănătatea creierului și pentru funcția cognitivă. Nivelurile scăzute de colesterol pot duce la simptome de sănătate psihiatrică și cognitivă, cum ar fi depresia, oboseala, ceața cerebrală, pierderea memoriei și probleme de concentrare.
Nivelurile scăzute de estrogen, progesteron, testosteron, tiroidă, DHEA și vitamina D pot duce, de asemenea, la aceste probleme. Nivelurile scăzute ale acestor hormoni pot provoca depresie, oboseală, ceață mentală și probleme de memorie.
Deficiențele hormonale pot duce, de asemenea, la probleme de sănătate psihiatrice și cognitive, cum ar fi tulburarea bipolară și boala Alzheimer. Prin urmare, menținerea nivelului de colesterol este esențială pentru menținerea sănătății generale.
Dietele sărace în grăsimi nu sunt benefice pentru sănătatea creierului, deoarece pot duce la creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. În schimb, concentrați-vă pe grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, nuci, semințe și pește durabil. Acizii grași Omega-3 pot reduce simptomele depresiei.
Un studiu al Clinicii Mayo a constatat că persoanele cu o dietă bazată pe grăsimi au avut un risc cu 42% mai mic de a dezvolta Alzheimer, în timp ce cele cu o dietă bazată pe proteine au avut un risc cu 21% mai mic. Cu toate acestea, o dietă bazată pe carbohidrați simpli avea un risc cu 400% mai mare de a dezvolta Alzheimer.
Pentru a menține sănătatea creierului, evitați grăsimile trans, care sunt asociate cu o depresie crescută, și acizii grași omega-6, cum ar fi uleiurile vegetale rafinate, care cresc inflamația și afectează negativ sănătatea creierului. Bunăstarea mentală este crucială în perioadele de incertitudine, iar așteptarea până când viața revine la normal poate agrava simptomele în timp.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.