Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Gândurile nedorite sunt gânduri care se repetă în mod repetat în minte, adesea asociate cu tulburări de sănătate mintală. Aceste gânduri pot fi neplăcute saiînfricoșătoare. Este important să faceți distincția între gândurile intruzive și impulsive, care sunt similare, dar distincte.
Gândurile intruzive sunt adesea asociate cu tulburările de sănătate mintală, dar nu întotdeauna. Este esențial să înțelegeți că nu sunteți singuri în a vă confrunta cu gânduri nedorite și că există opțiuni de tratament disponibile. Gândurile intruzive sunt adesea asociate cu vătămarea ta sau a altora, în timp ce gândurile impulsive sunt adesea asociate cu tulburări de sănătate mintală, dar prezența lor nu semnifică neapărat certitudinea unei tulburări.
Înțelegerea diferenței și a asemănărilor dintre aceste două tipuri de gânduri nedorite este crucială pentru a căuta ajutor și pentru a reduce impactul pe care acestea îl pot avea asupra vieții tale.
Gândurile intruzive
Gândurile intruzive sunt gânduri, imagini sau idei nedorite, involuntare, care intră în minte împotriva dorinței individului, provocând adesea o anxietate semnificativă. Ele pot fi cauzate de factori de mediu și de stilul de viață, cum ar fi privarea de somn sau sentimentul de copleșire, precum și de schimbări hormonale.
Unele afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), pot contribui, de asemenea, la apariția gândurilor intruzive, conform VeryWellMind.
Printre exemplele de gânduri intruzive se numără gândul "ce se întâmplă dacă o înșel din greșeală pe această persoană și o rănesc" sau faptul de a avea gânduri sau imagini despre violență.
Tratamentele pentru gândurile intruzive includ modificări ale stilului de viață, reducerea stresului general și a anxietății și gestionarea sentimentelor negative care apar atunci când se confruntă cu gânduri intruzive. În cazul în care afecțiuni precum TOC sau PTSD contribuie la gândurile intruzive, terapia și, eventual, medicația pot fi de ajutor.
Tratamentele de bază pentru TOC includ terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și terapia de expunere și prevenire a răspunsului (ERP), care pot fi combinate cu antidepresive.
Tratamentul PTSD implică de obicei terapie pentru a ajuta oamenii să se vindece de traume, inclusiv mișcarea ochilor, desensibilizare și destructurare, terapia de procesare cognitivă și terapia de expunere prelungită . Opțiunile de medicație pot include inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau inhibitori selectivi ai recaptării noradrenalinei.

Foto: Freepik @cookie_studio
Gândurile impulsive
Gândurile impulsive sunt impulsuri sau dorințe bruște de a acționa fără a lua în considerare consecințele, ceea ce duce adesea la comportamente nedorite, cum ar fi cumpărăturile spontane sau comportamentul agresiv.
Cauzele sunt neclare, dar sunt adesea determinate de dificultatea de a identifica și de a regla emoțiile și de dorința de a obține o satisfacție imediată. Anumite afecțiuni, cum ar fi ADHD, tulburarea bipolară și tulburarea de panică, sunt adesea asociate cu gânduri impulsive.
Exemple de gânduri impulsive care duc la comportamente nedorite includ cheltuirea unor sume mari de bani fără planificare, plecarea într-o călătorie neplanificată sau schimbarea aspectului personal.
Gestionarea gândurilor impulsive implică învățarea de a regla emoțiile și dezvoltarea abilităților de a angaja mintea rațională atunci când aceste gânduri devin intense. Modificările stilului de viață, cum ar fi meditația, scrierea unui jurnal și tehnicile de respirație profundă, pot fi de ajutor.
Gândurile impulsive pot fi, de asemenea, gestionate învățând să le identifice și să le dea un nume, astfel încât acestea să aibă mai puțină influență asupra propriei persoane. Diferite tehnici de terapie, cum ar fi terapia comportamentală dialectică, pot ajuta la gestionarea gândurilor impulsive.
Diferențe si asemănări
Gândurile intruzive și impulsive au asemănări, cum ar fi perturbarea procesării cognitive normale în cortexul prefrontal, care este responsabil pentru funcțiile executive, cum ar fi controlul impulsurilor, luarea deciziilor și reglarea emoțională. Ambele tipuri de gânduri pot provoca o suferință semnificativă și se pot simți izolate, înstrăinate și stigmatizate.
Cu toate acestea, ele sunt adesea legate de condițiile de sănătate mintală, gândurile intruzive provenind adesea din stări de anxietate, în timp ce gândurile impulsive sunt mai mult legate de ADHD.
Gândurile intruzive sunt, de obicei, mai iraționale și trec fără să acționeze, în timp ce gândurile impulsive duc adesea la acțiuni dăunătoare și la consecințe imediate. Ambele tipuri de gânduri sunt nedorite și dezirabile, dar gândurile intruzive sunt de obicei asociate cu TOC sau PTSD, în timp ce gândurile impulsive sunt mai mult legate de ADHD sau de alte probleme de comportament.
Ce aud oamenii în ultimele clipe de viață? Dezvăluirile cutremurătoare ale unui cercetător
Ce dezvăluie forma buzei tale despre personalitatea ta
Violența domestică poate lăsa urme ascunse pe creier
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
Cum te schimbă căsnicia
EXCLUSIV De ce milioane de oameni ajung să creadă teoriile conspirației. Psihologul Radu Leca explică ce se întâmplă în creier
Poți să-ți antrenezi creierul să se concentreze? Se pare că există o metodă
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
Cum ne afectează problemele financiare creierul
Cum te trădează mersul. Ce spune despre cum te simți
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
EXCLUSIV Psihologul Radu Leca, despre Ziua Morților: Dovadă supremă de dragoste și respect
EXCLUSIV Greșeala uriașă pe care o fac românii când se pensionează. Semnalul de alarmă tras de medici
De ce ajung oamenii la suicid. Robert Petrache: Factorii apar împreună
Muncești de acasă? Iată cum îți poate afecta sănătatea mintală fără să îți dai seama
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Mama, legătura care nu dispare niciodată
Inima frântă nu doare doar în piept! Există o terapie care reduce stresul post despărțire
Adevărul despre regretele de la bătrânețe
Depresia apărută după 50 de ani, semnal de alarmă. Poate anunța boala Parkinson sau demența
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
