Demența reprezintă un spectru larg de afecțiuni cognitive care afectează memoria, comportamentul și abilitatea de a îndeplini activități zilnice.
Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, reprezentând aproximativ 60-80% din totalul cazurilor. Este cauzată de modificări grave ale creierului care provoacă pierderi de memorie și îngreunează îndeplinirea activităților zilnice de bază.
Demența afectează zonele din creier care controlează limbajul, memoria și luarea deciziilor. Majoritatea cazurilor se datorează bolii și sunt ireversibile, cu rare excepții care cauzează demență din cauza depresiei sau a consumului abuziv de droguri și alcool.
Demența progresează diferit, majoritatea fiind clasificate de-a lungul unui set de etape similare. Semnele și simptomele timpurii includ uitarea numelor și a evenimentelor recente, neglijarea îngrijirii personale, modificări ale dispoziției și personalității și dezorientare.
Depresia poate fi un indicator precoce al bolii Alzheimer, dar nu face parte din boala în sine. Persoanele pot avea nevoie de tratament pentru depresie ca o tulburare separată, iar medicii pot diagnostica greșit persoanele în vârstă depresive ca având boala Alzheimer sau un alt tip de demență.
Boala Alzheimer implică moartea celulelor creierului, ceea ce duce la confuzie, schimbări de dispoziție, dificultăți de vorbire și de mers.
Aproximativ 5% până la 6% din cazuri au debut precoce, apărând la persoane între 40 și 50 de ani. Evoluția bolii Alzheimer este împărțită în șapte stadii, demența recunoscută începând în jurul stadiului 4. Factorii de risc pentru boala Alzheimer includ creșterea în vârstă, istoricul familial și genetica.
Demența vasculară este al doilea cel mai frecvent tip de demență, cauzată de o lipsă a fluxului sanguin către creier și poate apărea pe măsură ce îmbătrâniți. Poate fi legată de boala aterosclerotică, diabet, hipertensiune arterială și altele.
Factorii de risc pentru demența vasculară includ creșterea vârstei, antecedente de accident vascular cerebral, atacuri de cord, colesterol ridicat, diabet, lupus, hipertensiune arterială și ritmuri cardiace atipice.
Demența cu corpi Lewy (DLB) este un alt tip de demență care are simptome comune cu bolile Parkinson și Alzheimer. Factorii de risc pentru DLB includ sexul masculin, modificări ale posturii, instabilitate la mers, dificultăți mai mari de mișcare, simptome pe partea stângă și dreaptă a corpului, experimentează halucinații mai devreme și nu răspunde la medicamente.
Demența bolii Parkinson este un tip de demență care afectează până la 70% dintre persoanele cu boala Parkinson. Semnele precoce includ probleme de raționament și judecată, confuzie sau halucinații înfricoșătoare, iritabilitate, probleme de vorbire, uitarea cuvintelor sau pierderea în timpul conversațiilor.
Un factor de risc unic pentru demența bolii Parkinson este instabilitatea posturală și tulburările de mers, care includ dificultăți în inițierea mișcărilor, mersul târșâit și probleme cu echilibrul și căderea.
Atât demența cu corpi Lewy, cât și demența bolii Parkinson implică corpi Lewy și intră în categoria „demenței cu corpi Lewy”. Atunci când apar primele simptome motorii, urmate de demență, medicii diagnostichează de obicei demența bolii Parkinson. Atunci când apar primele simptome cognitive, medicii diagnostichează de obicei demența cu corpi Lewy.
Foto: Freepik
Demența frontotemporală (FTD) implică mai multe tipuri de demență care afectează doar părțile frontale și laterale ale creierului, care controlează limbajul și comportamentul.
Aceasta afectează de obicei persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și este uneori denumită boala Pick. Oamenii de știință nu știu ce cauzează demența frontotemporală, dar au identificat mutații genetice specifice la persoanele cu această boală.
De asemenea, poate provoca pierderea inhibițiilor și a motivației, comportament compulsiv și probleme de vorbire, cu efecte mai severe decât boala Alzheimer. Problemele de memorie asociate cu demența frontotemporală tind să apară mai târziu în evoluția bolii.
Demența frontotemporală este cea mai frecventă formă de demență care apare la persoanele cu scleroză laterală amiotrofică (ALS).
Demența mixtă este o afecțiune în care o persoană are mai multe tipuri de demență, cea mai frecventă combinație fiind demența vasculară și Alzheimer. Aceasta poate provoca pierderi de memorie, dezorientare, modificări de comportament și dificultăți de vorbire și mers pe măsură ce boala progresează.
Hidrocefalia cu presiune normală (NPH) este o afecțiune care cauzează exces de lichid în ventriculele creierului, reprezentând până la 6% din toate demențele. Diagnosticul poate lua mult timp și necesită mai multe teste pentru a exclude alte forme de demență.
Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD) este una dintre cele mai rare forme de demență, afectând anual 1 din 1 milion de persoane la nivel mondial. Simptomele includ agitație, depresie, confuzie, pierderea memoriei, spasme și rigiditate musculară.
Boala Creutzfeldt-Jakob apare atunci când prionii, sau proteine neobișnuite și prost pliate, apar în organism și declanșează dezvoltarea de prioni suplimentari în creier, ducând la moartea celulelor cerebrale. Există trei tipuri: boala Creutzfeldt-Jakob sporadică, familială și dobândită.
Sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS) este o combinație a două afecțiuni: Boala Wernicke și sindromul Korsakoff. Boala Wernicke este cauzată de o lipsă de vitamina B1, ceea ce duce la sângerări în secțiunile inferioare ale creierului.
Simptomele Wernicke netratate scad, iar semnele sindromului Korsakoff încep să apară. Boala Wernicke avansată provoacă sindromul Korsakoff, o tulburare de memorie. Persoanele cu WKS pot avea dificultăți în procesarea informațiilor, învățarea de noi abilități și amintirea lucrurilor.
Sindromul Wernicke-Korsakoff poate fi un rezultat al malnutriției sau al infecțiilor cronice, dar tulburarea legată de consumul de alcool este cea mai frecventă cauză. Ea este unică prin faptul că poate fi prevenită și vindecată atunci când este abordată la timp.
Boala Huntington este o afecțiune genetică care provoacă demență. De obicei, primele simptome apar la adulți între 30 și 40 de ani, provocând o degradare prematură a celulelor nervoase ale creierului, ceea ce duce la demență și la tulburări de mișcare. Simptomele asociate cu boala Huntington includ tulburări de mișcare, schimbări de dispoziție, furie și depresie.
Demența poate fi cauzată de peste 100 de boli, boala Alzheimer fiind cea mai frecventă. Demența mixtă, în care se dezvoltă mai multe tipuri, este, de asemenea, frecventă.
Deși demențele nu sunt vindecabile sau reversibile, tratamentele pot încetini progresia sau pot gestiona simptomele. Dacă observați semne de demență, consultați un medic pentru a afla mai multe.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
