ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
ARFID nu e doar moft la mâncare. Ce înseamnă această tulburare, simptomele ei și cum poate fi tratată corect.
ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder) sau Tulburarea de Evitare/Restricționare a Ingestiei de Alimente este o afecțiune recunoscută oficial în manualul de diagnostic DSM-5 și afectează atât copiii, cât și adulții
Spre deosebire de alte tulburări alimentare, precum anorexia sau bulimia, ARFID nu este legat de imaginea corporală sau dorința de a slăbi, ci de frica intensă, dezgustul sau lipsa de interes față de alimente.
Potrivit organizațiilor internaționale de sănătate mintală, această tulburare poate duce la deficiențe nutriționale severe, întârzieri în creștere la copii și probleme emoționale majore.
ARFID nu este un simplu “moft alimentar”
Mulți părinți își etichetează copiii drept “mofturoși la mâncare”, însă ARFID este mult mai complex. Persoanele cu această tulburare pot:
-
evita anumite texturi, culori sau mirosuri de alimente;
-
refuza categorii întregi de mâncare (carne, legume, fructe);
-
avea frică de sufocare, de vomă sau de reacții adverse după masă;
-
manifesta dezinteres complet față de hrană.
Diferența majoră față de un copil mofturos este impactul asupra sănătății și vieții de zi cu zi.
ARFID duce la scădere în greutate, deficiențe nutriționale (fier, vitamina D, proteine), oboseală cronică și izolare socială, pentru că persoana evită mesele în public sau cu prietenii.
Simptome ARFID
Semnele care ar trebui să ridice semne de alarmă includ:
- pierdere semnificativă în greutate sau stagnare în creștere la copii
- alimentație extrem de limitată (doar 10–15 alimente acceptate)
- refuz constant de a încerca alimente noi
- anxietate puternică înainte sau în timpul meselor
- probleme gastrointestinale (constipație, reflux) cauzate de dietă restrictivă.
ARFID - cauze și factori de risc
Specialiștii consideră că ARFID apare dintr-o combinație de factori:
- Psihologici: anxietate generalizată, tulburări de spectru autist, sensibilitate senzorială ridicată.
- Traume asociate hrănirii: episoade de sufocare, vărsături, alergii alimentare.
- Genetici și neurobiologici: predispoziție la tulburări de anxietate și alimentație.
Diagnosticul ARFID
Conform DSM-5, diagnosticul de ARFID se pune dacă:
- aportul alimentar este insuficient pentru nevoile de dezvoltare
- există deficiențe nutriționale semnificative
- comportamentul alimentar interferează cu viața socială
- nu există o motivație legată de greutate sau imagine corporală.
Evaluarea este făcută de o echipă multidisciplinară: medic pediatru/medic de familie, nutriționist și psiholog/psihiatru.
Tratamentul ARFID
Nu există un tratament standard unic, dar abordarea este multidisciplinară:
- Terapie cognitiv-comportamentală (CBT-AR) - ajută la reducerea fricilor și la introducerea treptată a alimentelor noi.
- Terapie nutrițională - plan alimentar personalizat pentru corectarea deficitelor.
- Intervenție medicală - suplimente de vitamine/minerale sau, în cazuri severe, alimentație asistată.
- Sprijin familial - părinții învață cum să gestioneze mesele fără presiune sau conflicte.
ARFID la copii vs. adulți
Deși este diagnosticat mai frecvent la copii, studiile arată că ARFID poate persista și la vârsta adultă.
Mulți adulți care suferă de această tulburare au o viață socială limitată, evită restaurantele și întâmpină dificultăți în menținerea unei alimentații sănătoase.
-
-
-
-
Cine nu ar trebui să consume carne de miel08.04.2026, 18:45
-
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
