Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Un studiu de la Stanford Medicine a identificat șase subtipuri de depresie majoră, deschizând calea către tratamente mai personalizate bazate pe activitatea...
Un studiu realizat la Stanford Medicine a identificat șase subtipuri de depresie majoră, 30% dintre cei afectați nereușind să răspundă adecvat la tratament. Cercetătorii sugerează că aceste subtipuri ar putea ajuta la identificarea potențialelor răspunsuri la tratament pentru antidepresive și terapie prin discuții.
Studiul a implicat 801 participanți diagnosticați anterior cu depresie sau anxietate, folosind RMN funcțional pentru a măsura activitatea creierului în repaus și a analiza funcționarea cognitivă și emoțională.
Cercetătorii s-au concentrat pe regiunile creierului și pe conexiunile acestora pentru a identifica șase modele distincte de activitate. În plus, 250 de participanți au fost repartizați aleatoriu pentru a primi unul dintre cele trei antidepresive utilizate în mod obișnuit sau terapie comportamentală prin discuții.
Studiul asupra subtipurilor de depresie
Un studiu a constatat că persoanele cu hiperactivitate în regiunile cognitive ale creierului au cel mai bun răspuns la venlafaxină, în timp ce cei cu niveluri mai ridicate de activitate în trei regiuni ale creierului legate de depresie și rezolvarea problemelor au răspunsuri mai bune de la terapia comportamentală de discuții.
Persoanele cu niveluri mai scăzute de activitate în circuitul cerebral care controlează atenția sunt mai puțin susceptibile de a înregistra îmbunătățiri cu terapia prin discuții decât celelalte subtipuri. Autorii studiului sugerează că această descoperire poate fi transformatoare, deoarece permite o abordare mai personalizată a tratamentului sănătății mintale.
Terapia utilizată în cadrul studiului s-a axat pe învățarea de către participanți a abilităților de a aborda problemele zilnice, iar activitatea ridicată în aceste regiuni ar putea să îi ajute în dezvoltarea de noi abilități. Pentru persoanele cu activitate scăzută în regiunea legată de atenție, antidepresivele pentru a crește activitatea înainte de terapia prin discuții ar putea ajuta. Cercetătorii consideră că screeningul depresiei ar putea include o scanare a creierului pentru a ajuta la identificarea subtipului și a celui mai bun tratament.
Dr. David Merrill, psihiatru geriatru și director al Pacific Brain Health Center al Pacific Neuroscience Institute de la Providence Saint John's Health Center, consideră că utilizarea activității creierului pentru a alege tratamentul potrivit este importantă.
Cu toate acestea, cu excepția cazului în care accesul la scanările fMRI este disponibil, acest nivel de diagnosticare ar putea să nu fie disponibil pentru pacienți. Studiul discută mai degrabă conceptul de alegere a tratamentului pe baza activității cerebrale, decât de a pune întrebări despre diferite simptome.

Foto: Freepik
Depresia rezistentă la tratament
Depresia rezistentă la tratament apare atunci când depresia unei persoane nu răspunde la cel puțin două tipuri diferite de antidepresive. Aproximativ 30% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră nu răspund adecvat la tratament și doar 67% dintre persoane ajung la remisie după patru teste cu antidepresive.
Pentru aproximativ două treimi dintre persoanele cu depresie, tratamentul nu reușește să readucă simptomele la niveluri sănătoase. Medicii prescriu de obicei medicamente aleatoriu, prin încercare și eroare, ceea ce poate dura luni sau ani pentru ca cineva să găsească medicamentul și doza potrivite pentru a-și trata eficient simptomele.
Un nou studiu oferă speranța că imagistica cerebrală poate ajuta cadrele medicale să înțeleagă mai bine ce tratament va funcționa pentru un pacient. Farmacogenetica, studiul cauzelor genetice ale răspunsurilor la medicamente, și farmacocinetica, studiul modului în care medicamentele sunt metabolizate, pot determina dacă un medicament este eficient, dacă o persoană va avea efecte secundare grave și doza necesară. O analiză de salivă poate furniza informații genomice.
Depresia este adesea tratată la nivelul asistenței medicale primare, iar dacă o persoană nu răspunde la tratament, aceasta este trimisă la un specialist, care poate solicita teste de laborator pentru a determina un tratament adecvat. În cazul în care depresia tot nu se diminuează, următorul pas ar fi un spital sau un spital educațional, unde pot fi utilizate teste de laborator și scanări ale creierului.
Echipa încearcă să își îmbunătățească și să își extindă cercetarea prin conectarea biotipurilor imagistice cerebrale la semnături derivate din măsuri digitale și de pe smartphone-uri. Această abordare ar putea permite identificarea de la distanță a biotipurilor posibile și semnalizarea momentului în care o persoană ar putea veni pentru o scanare. Scanările cerebrale pot dezvălui modificări cerebrale specifice legate de depresie, putând dubla numărul de pacienți care se însănătoșesc mai repede.
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
-
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
