Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Aproximativ 15% dintre cei care renunță la antidepresive experimentează simptome de sevraj, subliniind necesitatea unei gestionări eficiente a acestui proces.
O revizuire sistematică și o meta-analiză publicată în The Lancet Psychiatry a constatat că aproximativ 15% dintre indivizi experimentează simptome de sevraj atunci când renunță la antidepresive. Simptomele severe au fost observate în aproximativ 3% din cazuri, un risc mai mare fiind legat de anumite medicamente.
Studiul subliniază importanța unor îndrumări bazate pe dovezi pentru pacienți și medici pentru a gestiona eficient procesul de întrerupere a tratamentului.
Cercetătorii subliniază faptul că aceste simptome nu se datorează dependenței și pot fi atenuate cu un sprijin adecvat. De asemenea, simptomele severe de întrerupere au apărut la aproximativ 3% dintre cei care au întrerupt medicația.
Aceștia subliniază faptul că, deși antidepresivele sunt eficiente pentru multe persoane cu tulburări depresive, acestea nu funcționează pentru toată lumea și pot provoca efecte secundare neplăcute. Prin urmare, este crucial atât pentru medici, cât și pentru pacienți să aibă o înțelegere clară, bazată pe dovezi, a ceea ce ar putea apărea atunci când antidepresivele sunt întrerupte.
Simptomele de sevraj
Un studiu confirmă faptul că multe persoane se confruntă cu simptome de întrerupere a tratamentului atunci când încetează să mai ia antidepresive, unele dintre ele având simptome mai severe. Aceste simptome nu se datorează faptului că antidepresivele creează dependență. Este esențial ca persoanele care renunță la antidepresive să fie consiliate, monitorizate și sprijinite de medici.
Cu toate acestea, constatările consolidează datele din numeroase studii, reasigurând că simptomele de întrerupere nu sunt atât de ridicate precum sugerează unele studii individuale și analize anterioare.
Estimările anterioare ale simptomelor de întrerupere se bazează pe studii observaționale, care nu pot determina în mod fiabil cauza și efectul. Studiile randomizate controlate (SRC) pot identifica cu mai multă acuratețe simptomele cauzate direct de medicament față de cele nespecifice, influențate de așteptările pacienților sau ale practicienilor.
Studiul a urmărit să determine probabilitatea apariției simptomelor de întrerupere cauzate de întreruperea tratamentului cu antidepresive, incidența probabilă a simptomelor severe și diferențele dintre diferitele tipuri de antidepresive. O meta-analiză a 79 de studii, inclusiv 44 de SRC și 35 de studii observaționale, a constatat că 31% dintre persoanele care au întrerupt administrarea de antidepresive au prezentat cel puțin un simptom, cum ar fi amețeli, dureri de cap, greață, insomnie sau iritabilitate.
Simptomele severe au apărut la aproximativ 3% dintre participanți. Întreruperea tratamentului a fost asociată cu un risc mai mare de simptome severe în comparație cu alte antidepresive. În studiile controlate randomizate, 17% dintre participanți au prezentat simptome asemănătoare întreruperii tratamentului la întreruperea tratamentului cu un placebo, ceea ce sugerează că aproximativ jumătate dintre simptome s-ar putea datora așteptărilor negative sau simptomelor nespecifice.

Foto: Freepik @racool_studio
Impactul sindromului de întrerupere a tratamentului cu antidepresive
Un studiu realizat de UTHealth Houston a constatat că simptomele de întrerupere a tratamentului cu antidepresive nu sunt neobișnuite, cu o incidență de aproximativ 15%. Aceste simptome afectează unul din șase până la șapte pacienți care își întrerup medicația.
Înțelegerea simptomelor potențiale de sevraj poate ajuta medicii și pacienții să determine momentele optime pentru începerea, ajustarea și întreruperea medicamentelor.
Sindromul de întrerupere a tratamentului cu antidepresive (ADS) poate dura luni de zile, nu doar 1-2 săptămâni. Îndentificarea antidepresivelor care sunt mai susceptibile de a provoca simptome severe de sevraj este utilă din punct de vedere clinic pentru un management mai informat și mai atent al întreruperii medicației.
Un studiu realizat de David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute's Pacific Brain Health Center din cadrul Providence Saint John's Health Center, a evidențiat importanța înțelegerii simptomelor de întrerupere a tratamentului la pacienți.
Psihiatrul a sugerat că pacienții ar trebui să fie informați că simptomele de întrerupere sunt posibile, dar nu inevitabile, și că este mai puțin probabil să fie severe. Dacă oprirea unui medicament devine o problemă, pacienții ar trebui să își informeze medicul pentru a ajuta la determinarea celui mai bun curs de acțiune. Merrill a sugerat că reluarea temporară a medicamentului întrerupt și reîncercarea procesului de întrerupere a tratamentului poate diminua simptomele de întrerupere.
David Merrill a subliniat, de asemenea, importanța conștientizării simptomelor de sevraj pentru a înțelege siguranța și eficacitatea antidepresivelor și pentru a reduce stigmatizarea care înconjoară tratamentul sănătății mintale.
Renunțarea lentă la antidepresive poate fi cea mai bună soluție
Studiile nu arată nicio diferență între reducerea treptată a tratamentului și întreruperea bruscă a acestuia, dar reducerea treptată este probabil mai sigură. Înțelegerea simptomelor sindromului de întrerupere a tratamentului antidepresiv (ADS) poate preveni întreruperea bruscă a medicației. Este esențial să se avertizeze pacienții cu privire la riscurile întreruperii acestor medicamente și să facă acest lucru sub îndrumarea unui doctor cu experiență.
-
Cât de des trebuie să aerisim pe timpul iernii10.01.2026, 20:30
-
-
De ce ar trebui să iei mereu acasă casca de duș gratuită din hotel10.01.2026, 19:00
-
-
Cât de des ar trebui înlocuit buretele de vase10.01.2026, 17:00
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Sindromul Moș Crăciun: când așteptările depășesc realitatea. Presiunea de a face totul acum, în era tehnologiei
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
