Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici

Aproximativ 15% dintre cei care renunță la antidepresive experimentează simptome de sevraj, subliniind necesitatea unei gestionări eficiente a acestui proces.
O revizuire sistematică și o meta-analiză publicată în The Lancet Psychiatry a constatat că aproximativ 15% dintre indivizi experimentează simptome de sevraj atunci când renunță la antidepresive. Simptomele severe au fost observate în aproximativ 3% din cazuri, un risc mai mare fiind legat de anumite medicamente.
Studiul subliniază importanța unor îndrumări bazate pe dovezi pentru pacienți și medici pentru a gestiona eficient procesul de întrerupere a tratamentului.
Cercetătorii subliniază faptul că aceste simptome nu se datorează dependenței și pot fi atenuate cu un sprijin adecvat. De asemenea, simptomele severe de întrerupere au apărut la aproximativ 3% dintre cei care au întrerupt medicația.
Aceștia subliniază faptul că, deși antidepresivele sunt eficiente pentru multe persoane cu tulburări depresive, acestea nu funcționează pentru toată lumea și pot provoca efecte secundare neplăcute. Prin urmare, este crucial atât pentru medici, cât și pentru pacienți să aibă o înțelegere clară, bazată pe dovezi, a ceea ce ar putea apărea atunci când antidepresivele sunt întrerupte.
Simptomele de sevraj
Un studiu confirmă faptul că multe persoane se confruntă cu simptome de întrerupere a tratamentului atunci când încetează să mai ia antidepresive, unele dintre ele având simptome mai severe. Aceste simptome nu se datorează faptului că antidepresivele creează dependență. Este esențial ca persoanele care renunță la antidepresive să fie consiliate, monitorizate și sprijinite de medici.
Cu toate acestea, constatările consolidează datele din numeroase studii, reasigurând că simptomele de întrerupere nu sunt atât de ridicate precum sugerează unele studii individuale și analize anterioare.
Estimările anterioare ale simptomelor de întrerupere se bazează pe studii observaționale, care nu pot determina în mod fiabil cauza și efectul. Studiile randomizate controlate (SRC) pot identifica cu mai multă acuratețe simptomele cauzate direct de medicament față de cele nespecifice, influențate de așteptările pacienților sau ale practicienilor.
Studiul a urmărit să determine probabilitatea apariției simptomelor de întrerupere cauzate de întreruperea tratamentului cu antidepresive, incidența probabilă a simptomelor severe și diferențele dintre diferitele tipuri de antidepresive. O meta-analiză a 79 de studii, inclusiv 44 de SRC și 35 de studii observaționale, a constatat că 31% dintre persoanele care au întrerupt administrarea de antidepresive au prezentat cel puțin un simptom, cum ar fi amețeli, dureri de cap, greață, insomnie sau iritabilitate.
Simptomele severe au apărut la aproximativ 3% dintre participanți. Întreruperea tratamentului a fost asociată cu un risc mai mare de simptome severe în comparație cu alte antidepresive. În studiile controlate randomizate, 17% dintre participanți au prezentat simptome asemănătoare întreruperii tratamentului la întreruperea tratamentului cu un placebo, ceea ce sugerează că aproximativ jumătate dintre simptome s-ar putea datora așteptărilor negative sau simptomelor nespecifice.
Foto: Freepik @racool_studio
Impactul sindromului de întrerupere a tratamentului cu antidepresive
Un studiu realizat de UTHealth Houston a constatat că simptomele de întrerupere a tratamentului cu antidepresive nu sunt neobișnuite, cu o incidență de aproximativ 15%. Aceste simptome afectează unul din șase până la șapte pacienți care își întrerup medicația.
Înțelegerea simptomelor potențiale de sevraj poate ajuta medicii și pacienții să determine momentele optime pentru începerea, ajustarea și întreruperea medicamentelor.
Sindromul de întrerupere a tratamentului cu antidepresive (ADS) poate dura luni de zile, nu doar 1-2 săptămâni. Îndentificarea antidepresivelor care sunt mai susceptibile de a provoca simptome severe de sevraj este utilă din punct de vedere clinic pentru un management mai informat și mai atent al întreruperii medicației.
Un studiu realizat de David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute's Pacific Brain Health Center din cadrul Providence Saint John's Health Center, a evidențiat importanța înțelegerii simptomelor de întrerupere a tratamentului la pacienți.
Psihiatrul a sugerat că pacienții ar trebui să fie informați că simptomele de întrerupere sunt posibile, dar nu inevitabile, și că este mai puțin probabil să fie severe. Dacă oprirea unui medicament devine o problemă, pacienții ar trebui să își informeze medicul pentru a ajuta la determinarea celui mai bun curs de acțiune. Merrill a sugerat că reluarea temporară a medicamentului întrerupt și reîncercarea procesului de întrerupere a tratamentului poate diminua simptomele de întrerupere.
David Merrill a subliniat, de asemenea, importanța conștientizării simptomelor de sevraj pentru a înțelege siguranța și eficacitatea antidepresivelor și pentru a reduce stigmatizarea care înconjoară tratamentul sănătății mintale.
Renunțarea lentă la antidepresive poate fi cea mai bună soluție
Studiile nu arată nicio diferență între reducerea treptată a tratamentului și întreruperea bruscă a acestuia, dar reducerea treptată este probabil mai sigură. Înțelegerea simptomelor sindromului de întrerupere a tratamentului antidepresiv (ADS) poate preveni întreruperea bruscă a medicației. Este esențial să se avertizeze pacienții cu privire la riscurile întreruperii acestor medicamente și să facă acest lucru sub îndrumarea unui doctor cu experiență.
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
-
Ce se întâmplă cu corpul tău după 50 de ani. Schimbări surprinzătoare11.10.2025, 20:12
-
Joe Biden, diagnostic crunt. Cancerul s-a răspândit la oase11.10.2025, 18:51
-
Când se administrează tratamentul cu statine. Medicii, avertisment11.10.2025, 18:29
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.