Stresul și riscul de demență: cum afectează nivelurile de cortizol rezervele cognitive. Efectele stresului asupra funcțiilor cognitive
Stresul poate diminua beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative, afectând negativ persoanele cu demență și boala Alzheimer.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că stresul poate submina beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative și satisfăcătoare, despre care se știe că îmbunătățesc cogniția la persoanele cu boala Alzheimer și alte forme de demență. Studiul, publicat în revista Alzheimer's & Dementia, sugerează că stresul fiziologic și psihologic poate reduce aceste beneficii.
Exercițiile de atenție și meditația pot, de asemenea, să reducă nivelul de cortizol și să îmbunătățească cogniția. Studiul sugerează că tehnicile de gestionare a stresului ar trebui să facă parte din prevenirea și îngrijirea demenței și a bolii Alzheimer.
Studii anterioare au arătat că scorurile puternice ale indicelui de rezervă cognitivă (CRI) au un beneficiu protector împotriva declinului cognitiv în rândul persoanelor cu boala Alzheimer. Aceste scoruri CRI se bazează pe factori precum experiențele de viață stimulatoare din punct de vedere cognitiv, un nivel de educație mai ridicat, locuri de muncă complexe, activități fizice și de petrecere a timpului liber continue și interacțiuni sociale sănătoase.
Stresul și declinului cognitiv
Un studiu care a analizat relația dintre scorurile CRI (cognitive-research-informed decision), cogniția și biomarkerii pentru boala Alzheimer la 113 participanți a constatat că scorurile CRI mai mari au fost asociate cu o cogniție mai bună. Cu toate acestea, ajustarea pentru măsurile de cortizol a redus această asociere benefică.
Scorurile CRI mai mari au fost, de asemenea, asociate cu o memorie de lucru mai bună la persoanele cu niveluri mai sănătoase de cortizol, dar nu și la cele cu niveluri de cortizol care indicau niveluri ridicate de stres psihologic.
Stresul cronic, cauzat de factori cum ar fi responsabilitățile de îngrijire, poate duce la niveluri ridicate de cortizol, deteriorând hipocampul, centrul cerebral asociat cu formarea memoriei, și potențial agravând simptomele demenței, confrom MedicalNewsToday.
Metode de a scăpa de stres care țin mintea ocupată
Un studiu a descoperit că ocupațiile complexe, cum ar fi piloții, medicii și analiștii financiari, pot ajuta la formarea rezervelor cognitive, dar nivelurile ridicate de stres persistent pot duce la creșterea nivelului de cortizol, ceea ce crește riscul de demență.
Pentru a menține funcțiile cognitive sănătoase, persoanele din aceste profesii trebuie să mențină strategii de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau terapia. Reducerea stresului este o abordare bine cunoscută pentru gestionarea simptomelor și comportamentelor asociate cu boala Alzheimer.
Practicarea activităților de stimulare mentală poate consolida căile neuronale și poate îmbunătăți memoria, rezolvarea problemelor și abilitățile de comunicare la persoanele cu declin cognitiv.
Patologii logopedici de la Spitalul Universitar Georgetown sugerează că implicarea în activități bazate pe limbaj, cum ar fi povestirea de povești, jocurile de cuvinte sau discuțiile despre evenimente actuale pot fi instrumente benefice pentru pacienții din clinica de memorie.
Stresul cronic poate afecta negativ memoria și comunicarea la persoanele cu demență, iar înțelegerea modului de gestionare a stresului alături de programele de stimulare cognitivă ar fi valoroasă în crearea unor planuri de tratament personalizate pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu demență. Studiul a fost limitat de dimensiunea redusă a eșantionului și de lipsa controlului asupra somnului, care afectează cogniția.
-
-
-
-
Cât rezistă o proteză de șold. Ce trebuie să știi înainte de operație10.07.2026, 19:11
-
Cum te trădează mersul. Ce spune despre cum te simți
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
EXCLUSIV Semnificația ascunsă a buchetelor uriașe de flori. Răspunsul e șocant
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Blue Monday: mit mediatic sau realitate medicală
Ai insomnie și nimic nu pare să funcționeze? Nu începe cu pastilele, ci cu mintea
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
Ce se întâmplă în minte când corpul e aproape de moarte. Tipare care se repetă în întreaga lume
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
